Industria de aparare continua sa traverseze o perioada critica, multe societati care asigurau intretinerea parcului militar sau care fabricau arme si munitie pentru armata romana si chiar pentru export ajungind falimentare. Este si cazul Uzinei Plopeni care, ingropata in datorii la fondurile de somaj si pensii, si-a restrins activitatea de la un an la altul.
Astfel, daca in urma cu doi ani societatea avea aproape 7.000 de salariati, in prezent numarul angajatilor a scazut sub 2.000. In acest interval au avut loc aproape 10 valuri de disponibilizari, aceasta fiind singura solutie adoptata de conducerea uzinei pentru ca aceasta sa nu-si inchida portile.
Pina acum, fostii angajati erau tentati de salariile compensatorii oferite cu generozitate de guvern, insa cei care au ramas in cadrul intreprinderii refuza in prezent aceasta alternativa. “Nu putem fi de acord cu politica guvernantilor prin care disponibilizarile masive de personal pot redresa un sector de importanta nationala, pus pe butuci tot de cei care s-au perindat pe la putere.
Au incercat tot felul de solutii, cu parcuri industriale si incubatoare de afaceri, insa rezultatele sint foarte slabe. Oameni de 45-50 de ani vor muri de foame asteptind sa iasa la pensie pentru ca nimeni nu mai angajeaza decit tineri. In prezent nu este acoperita decit 10a din capacitatea de productie a industriei de aparare.
Restul utilajelor si echipamentelor ruginesc in atelierele parasite”, sustine Mircea Voinea, liderul sindicatului Siteco Plopeni. Sindicalistii spera ca, o data cu instalarea noului guvern, industria de aparare sa devina una dintre prioritati.
Alte doua unitati ale industriei de aparare din Prahova, de la Valenii de Munte si Cringul lui Bot, s-au transformat deja in parcuri industriale, singurele semne ca aici ar fi fost baze militare fiind halele imense de productie si posturile de paza parasite.
