Sorin Ovidiu Vintu este un roman fericit. La cinci ani de la prabusirea FNI, super-Caritasul nasit chiar de el, isi poate savura linistit tigarile de dama si poate medita in voie la pasiunea vietii sale, speculatiile financiare. Anii au trecut, Romania a mai saracit cu vreo 300.000 de pagube la FNI, iar el si-a cistigat pe merit titlul de cel mai mediatizat oligarh al tarii.
Astazi, cind organele de ancheta se pregatesc sa-i elibereze pe linie certificate de nevinovat, �parintele FNI� incepe o noua viata. Isi numara in pace milioanele de dolari retrase de la FNI taman inainte de spartul fondului si face imprumuturi fara garantii la banca de aroganta patronata de fostul premier Adrian Nastase.
Interviul publicat ieri in �Evenimentul zilei� ne dezvaluie un Vintu lipsit de orice inhibitie, fara remuscari, ironic, uneori chiar mistocar in legatura cu drama unor oameni care au avut proasta inspiratie sa-si puna banii la dispozitia sa: �Nici un om de afaceri care se respecta nu fura. A, ca operatiunile lui sint imorale, sint de acord. Imorale in raport cu morala comuna.
Pentru ca, intr-o afacere, obligatoriu unul cistiga, unul pierde�. Filozofie simpla, de speculant. Unul cistiga sute de milioane de dolari din FNI, adica Vintu, altii pierd sute de milioane de dolari, adica cei 300.000 de pagubiti FNI care ar incapea intr-un oras de marimea Bacaului. Nu este asta hotie la drumul mare?
Nu, ne explica domnul Vintu, pentru ca legislatia romana este extrem de permisiva si �trebuie sa fii idiot sa te-apuci sa furi cind ai atitea instrumente de optimizari fiscale�. Ca �domnul S.O.V.� si-a cladit averea si influenta cu ajutorul �instrumentelor� nu o poate nega nici macar el.
Ca �instrumentele� nu sint doar fiscale, o stie o tara intreaga. Cel mai bogat roman al epocii FNI si-a construit imperiul uzind mai ales de unelte umane.
Asa pot fi considerate persoanele care supravegheau piata de valori mobiliare in perioada de gonflare necontrolata a FNI si care au inchis ochii cind certificatele FNI cresteau intr-o luna cit altele intr-un an, fara baza economica.
Dar instrumentele trebuie cautate nu doar in mediul fiscal, ci mai ales in cel judiciar. Plasate in SRI, politie, Parchet si chiar presa, ele i-au permis maestrului FNI sa fie scos de sub cele mai grave acuzatii, in ciuda eforturilor facute de putinele institutii care si-au luat misiunea in serios pentru dovedirea escrocheriei FNI.
De pilda Banca Nationala, care, pina in mai 2002, trimisese Parchetului General si Inspectoratului General al Politiei peste 30 de sesizari si rapoarte privind rolul lui Sorin Ovidiu Vintu in afacerea FNI-Gelsor-BRS-BID.
Intr-un raport publicat la acea vreme in �Evenimentul zilei�, BNR mai ca nu implora Parchetul General sa demareze de urgenta cercetari �pentru a stabili daca Sorin Ovidiu Vintu este instigator, autor sau complice la fraudele inregistrate in cinci institutii - FNI, BID, BRS, Astra si Gelsor�. Din trei, una, dar in nici un caz nevinovatia.
Pe ce se bazau expertii Bancii Nationale? Pe faptul ca persoane legate de Vintu sau firme controlate de el au fost principalele beneficiare ale sumelor retrase de la FNI, Banca Romana de Scont (BRS) sau Banca de Investitii si Dezvoltare (BID), condusa la un moment dat de Nicolae Vacaroiu, acest Hagi al finantelor, cum il botezase chiar S.O.V.
Astazi, FNI, BRS, BID au locuri de veci in fata, in cimitirul celor mai rasunatoare fraude postrevolutionare. Vintu si �instrumentele�, gen Hagi la finantelor, se numara printre fericitii supravietuitori ai razboiului inegal dintre lege si bani. Iar banii nu se pierd niciodata. Ajung la cine stie sa unga bine instrumentele si la instrumentele insele.
Tot instrumente au fost si securistii cu ajutorul carora s-a construit reteaua de afaceri cu certificate de fond. Ati auzit sa fi pierdut ei bani la FNI? Si-au facut cumva o asociatie a pagubitilor? Nu, ei nu pierd niciodata!
Acum, cind priveste inapoi cu ironie si spre viitor cu aroganta, Vintu e mai linistit ca oricind. N-a semnat, martorii-cheie strabat planeta in lung si-n lat, dovezile s-au evaporat. Chiar si Al Capone s-ar rasuci in mormint de invidie. Vintu nu lasa urme.
