Incepind din noiembrie anul trecut, economia romaneasca s-a trezit pusa fata in fata cu o noua realitate care o va transforma mai repede decit in ultimii 15 ani.
Numaratoarea inversa afisata pe ceasul montat in Piata Universitatii din Capitala arata ca, pina la momentul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, mai sint 644 de zile. Pentru multe dintre intreprinderile autohtone, 1 ianuarie 2007 nu va fi o zi prea fericita. Sint aceleasi care au resimtit intarirea leului ca pe o nenorocire, pentru ca se hraneau din inflatie.
Exact in saptaminile in care leul musca din euro cu o forta nemaivazuta, guvernatorul BNR a fost intrebat ce parere are despre "tsunami-ul" preturilor care ar urma sa loveasca Romania chiar de la 1 aprilie. Raspunsul lui Isarescu a fost clar. Ca economist, acesta nu se teme de o crestere prea mare a inflatiei, in schimb este previzibil sa ne confruntam cu o crestere a somajului.
In spatele vorbelor celui care este insarcinat cu stabilitatea preturilor se afla un rationament care ar trebui sa ia cu friguri doua categorii de intreprinderi: exportatorii ineficienti si intreprinderile cu pierderi sau cele prost conduse. Mugur Isarescu stie ca acestea vor sucomba sub presiunea implacabila a legii care face legea pe piata: cea a cererii si ofertei.
Rezultatul va fi un somaj mai mare.
Excesul de valuta cu care se "confrunta" piata romaneasca nu a aparut chiar din senin. El este strins legat de apropierea integrarii, de esenta libertatii de circulatie a persoanelor si capitalurilor, principii ale pietei unice.
Marile banci si fondurile de investitii erau inca din vara anului trecut cu ochii pe momentul liberalizarii contului de capital, care se desfasoara in prezent si care va fi oficializat in mai putin de doua saptamini. Circulatia libera a romanilor in spatiul Schengen, chiar cu restrictiile cunoscute, a adus multi euro in Romania.
Nu au lipsit nici investitiile directe, atrase ca un magnet de apropiatul acces al tarii la Uniune. Cu rezervele valutare ajunse la nivelul optim, BNR a lasat cursul liber si leul s-a intarit semnificativ.
A inceput reforma prin leu, iar efectele ei vor deveni din ce in ce mai vizibile. Un leu tare este benefic pentru stavilirea inflatiei, iar tsunami-ul preturilor, de care se vorbeste de dragul comparatiei cu o forta distructiva, va fi domolit prin intarirea monedei nationale.
Un leu tare inseamna importuri ieftine si in crestere, marfuri care fac deja o concurenta nemiloasa producatorilor autohtoni. Cei care vor incerca sa se opuna reformei prin leu, aruncind in pret anuntatele scumpiri la energie, in loc sa-si revada costurile, sint ca si pierduti. Ani de zile, ineficienta a hranit inflatia. Din 2005, inflatia nu mai hraneste ineficienta.
