Bancile cauta solutii pentru a anihila efectele masurilor restrictive anuntate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) la adresa creditarii. Cea mai simpla solutie la care pot apela este extinderea perioadei de rambusare a creditelor. Cateva institutii bancare au anuntat deja masuri de acest gen, iar altele le pregatesc.

Totodata, cateva banci le dau - mai nou - clientilor lor posibilitatea sa imprumute cat mai multi bani pentru achizitia de case, fara ca perioada de rambursare sa fie precizata. Singura limitare este legata de varsta de pensionare a clientilor.

"Sunt convins ca in fiecare banca se fac adevarate studii referitoare la impactul normelor BNR si la masurile ce pot fi luate pentru pastrarea clientelei", ne-a declarat presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si prim-vicepresedintele Alpha Bank, Radu Gratian Ghetea.

"Este normal ca bancile sa gaseasca noi produse si noi solutii pentru a-si mentine clientii in urma restrictiilor ce urmeaza sa fie introduse la cererea FMI, pentru temperarea cresterii creditelor", explica presedintele ARB.

Bancile vor castiga, iar clientii vor falimenta

Majorarea perioadei de rambursare a creditelor genereaza insa cresterea substantiala a costurilor aferente dobanzii achitate de client pana la rambursarea totala a creditului. De exemplu, o persoana care are venituri lunare nete de 400 euro si nu a contractat nici un imprumut bancar va putea contracta doua credite. Ratele lunare aferente acestora nu vor trebui sa depaseasca 160 de euro.

Daca se va indatora pentru o perioada de 15 ani, aceasta va obtine circa 15.000 de euro, urmand sa ramburseze la finele perioadei mentionate aproape 29.000 euro! Daca are nevoie insa de o suma mai mare, nu poate decat sa caute o banca la care perioadele de rambursare sunt mai mari.

Nu va avea, insa, nici un avantaj, deoarece in cazul in care va opta sa ramburseze creditul in 20 de ani, suma maxima pe care o poate imprumuta va fi cu numai 2.000 euro mai mare, adica circa 17.000 euro, iar suma totala care urmeaza sa fie platita bancii va fi de aproape 38.000 euro.

Aceste calcule arata ca pentru cei cu venituri relativ mici accesul la credite este limitat drastic, iar cheltuielile cu dobanda devin consistente in cazul in care au nevoie sa imprumute sume mari.

Produsele bancare, mai flexibile

Bancile mai mici sunt extrem de agresive in incercarea de a atrage un numar cat mai mare de clienti. O astfel de institutie a anuntat deja lansarea pe piata a unui produs care raspunde nevoilor si celor care doresc sa imprumute 5.000 euro si celor care au nevoie de 100.000 euro. Oficialii bancii ne-a declarat ca in conceperea acestui produs au fost luate in calcul si viitoarele norme ale BNR.

Credite girate cu casa

Un produs care castiga tot mai mult teren este imprumutul acordat pentru satisfacerea unor nevoi personale nenominalizate, garantat cu un imobil.

Avand in vedere ca aproape 95% din familiile din Romania au un imobil proprietate personala si ca numai un procent foarte mic din acestea sunt puse gaj, acest produs bancar poate inregistra succese reale in conditiile in care multe locuinte au nevoie de reparatii si de sporirea confortului. Bancile se vor indrepta si catre marirea perioadelor de rambursare a acestui tip de credite.

Daca in prezent la unele institutii de credit, acest tip de imprumut este gandit sa fie rambursat in cel mult cinci ani, in cateva saptamani si aceste banci vor majora perioadele de rambursare.

Romania, ultimul loc la credite in Europa Centrala si de Est

Dupa proportia detinuta de creditele acordate de banci in PIB, Romania ocupa ultima pozitie, nivelul indicatorului fiind, anul trecut, de 18%, potrivit unui studiu realizat de Bank Austria Creditanstalt la nivelul a 15 state din Europa Centrala si de Est.

Aceasta, in conditiile in care Romania a inregistrat, in perioada 2000-2004, cea mai mare rata de crestere a volumului creditarii, de peste 40%.

Mai mult, bancile autohtone sunt cenusaresele regiunii. Mai precis, in 2004, activele existente la nivelul sistemului bancar din Romania au avut o pondere de 38% in PIB, un nivel mai redus fiind consemnat doar in Serbia, de 35%.