Adevarul despre evenimentele de la Targu-Mures

de     Evenimentul Zilei
Luni, 8 august 2005, 0:00


Pana la mineriada din iunie ‘90, evenimentele de la Targu-Mures aruncau Romania in preistorie

La mai bine de 15 ani de la evenimente, episodul „Targu-Mures, martie 1990” mai supravietuieste doar prin cateva comemorari intretinute pe plan local.

Dincolo de bataile propriu-zise din zilele de 19 si 20 martie, dincolo de scenariile vehiculate pe diverse cai si dincolo de reprezentarea pur istorica a evenimentelor de atunci, raman personajele, povestile lor, frustrarile si patimile, impacarea si resemnarea, regretele si reprosurile.

In cei aproape 15 ani si jumatate care s-au scurs, responsabilitatile inca se mai impart in atmosfera unui tacut dialog al surzilor.
Inaintea incidentelor: acuzatii si tensiune

Targu-Mures, martie 1990. Uniunea Democratica Maghiara, condusa de Domokos Geza, si Uniunea Vatra Romaneasca, condusa de Radu Ciontea, incep sa-si arunce acuzatii.

Romanii acuza profanarea statuilor lui Avram Iancu si Nicolae Balcescu, ambele din Targu-Mures, raspandirea de manifeste despre genocidul aplicat ungurilor de catre romani, harti ale Ungariei incluzand Transilvania sau atacarea caselor de romani in mai multe localitati.

De cealalta parte a baricadei, sunt acuzate Vatra Romaneasca si populatia romaneasca de intoleranta fata de dorinta lor de a avea scoli si universitati in limba maghiara.

Liderii maghiari ai vremii recepteaza suspiciunea romanilor ca o continuare a persecutiei de tip comunist, lucru normal, in opinia lor, cat timp in fruntea noilor structuri „democratice” se afla de fapt personaje celebre ale fostei Securitati. Pe 15 martie 1990, etnicii maghiari depun coroane la sarbatorirea Revolutiei de la 1848. Scanteia fusese aprinsa.

A doua zi, pe 16 martie, cade prima mostra din ceea ce avea sa se intample. „Incidentul Farmacia nr. 28”, cum a ramas cunoscut, era relatat in opt randuri in ziarul „Adevarul” (pe atunci publicatie a puterii), prelund o stire emisa de Rompres. Iata textul, intitulat „Ce si-a permis doamna farmacista”: „Iata ce s-a intamplat in noaptea de vineri in municipiul Targu-Mures.

Doamna Körmöczi, directoarea Farmaciei nr. 28, a schimbat placuta cu numele farmaciei, traducand-o in maghiara si anuntand ca, din acel moment, farmacia nu mai era deschisa decat pentru maghiari”. Desi stirea a fost preluata si de Radio Kossuth din Budapesta, etnicii maghiari au declarat ca a fost o facatura menita sa inflameze spiritele. Tensiunea atinsese deja cote maxime.

Trei zile dintr-un martie negru

19 martie. Au loc doua manifestatii. Romanii se aduna sa ceara demiterea lui Kincses Elod, vicepresedintele Consiliului Judetean de Uniune Nationala Mures. Dupa ora 16.00, cand manifestantii au inceput sa plece, apar persoane violente care ataca sediile PNT, PNL, UDMR.

Potrivit rapoartelor Politiei Mures, acestia erau in marea majoritate tarani din satele Hodac, Ibanesti, Rusii Munti si Deda Bistra, inarmati cu topoare, bate si lanturi. Prin oras se anunta ca satenii fusesera alertati ca in Targu-Mures ungurii ii omoara pe romani.

Strazile se umplu imediat de oameni. Unii se catara pe acoperisuri, balcoane sau in copaci. Dintr-o tribuna incropita din platforma unui camion incep cuvantarile. De undeva de la un balcon este aruncat un cutit. Incep sa fie atacate sediile partidelor. Apar primele zvonuri: in sediul PNT s-au gasit valuta, steaguri, brosuri si manifeste maghiare.

Secretarul organizatiei este batut cu salbaticie, pana cand ii este rupta coloana vertebrala.

A doua manifestatie. Scriitorul Suto Andras vine sa vorbeasca multimii si, in bataia care urmeaza, isi pierde ochiul stang. In total, pe 19 martie sunt ranite 20 de persoane. Populatia maghiara incepe sa se adune masiv in zona. Seara, pompierii pun in functiune toate sirenele si incep sa inconjoare intregul oras.

Oamenii se risipesc, incercand sa alerge dupa masini pentru a vedea unde s-a intamplat nenorocirea.

20 martie. Dimineata incep doua manifestatii masive: a maghiarilor, langa catedrala, si a romanilor, langa statuia Soldatului Necunoscut. La manifestatia maghiara se striga: „Dreptate, vrem dreptate!”, „Sa vina Iliescu!”. Se canta imnuri maghiare. Romanii scandeaza: „Iliescu nu uita, si Ardealu-i tara ta!”, „Romani, veniti cu noi!”.

Punctul comun al celor doua demonstratii este afisarea tricolorului revolutiei, cu gaura in mijloc. Apar zvonuri, cum ca ar veni taranii secui sau romani cu arme albe. Romanii si ungurii se suspecteaza, asteptand interventia salvatoare a guvernului.

Seara incepe bataia generala. Cel mai grav caz a fost cel al lui Mihaila Cofariu, batut cu salbaticie de un grup de sapte-opt oameni, chiar daca era de mult cazut la pamant si nu mai misca.

Scena este filmata de un cameraman irlandez si transmisa pretutindeni in lume, cu specificatia ca cel masacrat ar fi fost un etnic maghiar. Stirea nu a fost dezmintita niciodata.

In schimb, pe 25 martie 1990, ziarul german „Bild” publica sub titlul „O lume intreaga l-a vazut murind - dar Ioan traieste” o ipoteza-soc: „Cel batut in imaginile filmate nu este Mihaila Cofariu, ci un localnic muresean, pe numele de Ioan Sacarea! Ipoteza nu a fost niciodata verificata deoarece, la scurt timp de la incidente, Sacarea s-a sinucis.

21 martie. Inca de dimineata, cele doua tabere se strang din nou, inarmate, in centrul orasului. Se scandeaza inca o data: „Iliescu nu uita, asta e opera ta!”, „Murim, luptam, Ardealul nu-l cedam!”. Nu mai au loc altercatii violente.

„Vrem sa afirmam foarte categoric ca Ardealul, apartenenta sa la patria romana, nu pot fi subiect de negociere cu nimeni”.
Ion Iliescu, intr-o alocutiune aparuta in „Adevarul” din 27 martie 1990

„La slujba de duminica, de cu o saptamana inainte, am fost anuntati ca, atunci cand vom auzi tragandu-se clopotele in sat, trebuie sa mergem la Targu-Mures sa facem ordine, sa le dam o lectie ungurilor.
Mihaila Cofariu, intr-un interviu pentru programul in limba maghiara al TVR

„In acel Martie Negru, la Targu-Mures au fost adusi cu autocarele romani prostiti si alcoolizati. In acel Martie a fost un pogrom antimaghiar”.
Maria Schmidt, director al „Muzeului Teroarei” din Budapesta

Procurorul-sef dezvaluie mersul anchetei

Dan Petru, procurorul care s-a ocupat de ancheta evenimentelor din 1990, povesteste: „Eram in masina cand am fost inconjurat de oameni care agitau bate, topoare si purtau cutite la brau.

Cineva blocase drumul cu o garnitura de tren. Mi-am luat inima-n dinti, zicandu-mi ca nu mai conta daca loveam pe vreunul dintre ei. Eram in legitima aparare. Miscam de volan in toate directiile.

Caroseria trosnea sub loviturile batelor si rangilor. Noroc ca am gasit o escorta de la politie si doar asa am reusit sa scap”, declara procurorul muresean pentru „Evenimentul zilei”.

„O ancheta foarte grea”

Potrivit aceluiasi Dan Petru, ancheta demarata de autoritati imediat dupa acele evenimente „a avansat foarte dificil. Numarul celor audiati se ridica la cateva sute”.

Audierile se faceau in masa, iar metoda era simpla. „In fiecare zi chemam grupuri de muncitori de la intreprinderile din municipiu, carora le puneam imaginile filmate.

Am avut noroc cu ei ca i-au identificat pe unii dintre cei care aplicau lovituri”, adauga magistratul muresean.

Dosarul a fost stramutat

Atmosfera tensionata din oras a persistat inca multa vreme dupa incetarea ostilitatilor. Fapt care a si determinat autoritatile sa separe evenimentele din martie Ô90 in 27 de cauze. Procurorul Dan Petru: „Desi de multe ori am avut de-a face cu marturii subiective din partea martorilor, din toti cei trimisi in judecata, nimeni nu a fost achitat de instanta”.

„Martie ‘90”, in date statistice

In evenimentele din martie 1990 au murit cinci oameni, doi romani si trei maghiari. 278 de persoane au fost ranite. O biserica ortodoxa din judet a fost incendiata, iar sediile locale ale partidelor politice au fost vandalizate. 30 de persoane au fost trimise in judecata, iar alte 21 au cunoscut arestul preventiv, in cursul urmaririi penale.

Printre cei inchisi au fost 12 tigani, opt maghiari si un roman. Pe 20 martie 2005, toate faptele s-au prescris.

EVZ de maine: Istoria are doua fete . Ioan Judea si Elod Kincses, sau un fost ofiter de cariera si un avocat respectat. Doi dintre oamenii-cheie aflati in spatele evenimentelor din martie 1990 dezvaluie cauzele violentelor din Targu-Mures.

EVZ de poimaine: Doua victime, doua vieti infirme . Doua dintre victimele de la Targu-Mures: Suto Andras si Mihaila Cofariu. Un scriitor maghiar, fata in fata cu un taran roman, localnic din Valea Gurghiului. Amandoi schiloditi pe viata.

Mihai Mincan, Laurentiu Mihu















6677 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    KGB (Duminică, 25 octombrie 2009, 11:49)

    ion [anonim]

    Si de KGB nu stim nimic, nimic?!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri