Robele rosii si gradele "cu ochi albastri" capuseaza bugetul de stat cu mii de miliarde de lei

Extirparea fostilor comunisti din Justitie si Interne naste pensionari de lux

de Madalin Pribu, Cosmin Torr     Averea
Luni, 10 octombrie 2005, 0:00


In timp ce 80% din pensionarii romani traiesc cu mai putin de 3,5 milioane de lei pe luna, fostele "cadre" ale sistemului de dinaintea lui 1989 beneficiaza de pensii de cinci stele si solde sau plati compensatorii regesti.

Legea 138/1999 i-a imbogatit pe toti purtatorii de grade din Romania care au trecut in rezerva, prin acordarea, pe langa pensii si asa imense, a unor compensari financiare care au depasit in multe cazuri un miliard de lei. Iar aici nu ne referim la ofiterii si subofiterii de pluton, ci la dinozaurii comunisti "grefati" in democratie. Si magistratii care au slujit justitia comunista si-au tras partea leului.

Marii profitori sunt, asadar, fosti procurori militari, generali din politie si din serviciile speciale sau judecatori.

Noul razboi dintre ministrul Justitiei, Monica Macovei, si seful Directiei Nationale Anticoruptie, pe de o parte, si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta, pornit de la propunerile de revocare a unor magistrati, a readus, astfel, in fata opiniei publice o alta latura a naturii acestei meserii, si anume, salarizarea si pensionarea judecatorilor si procurorilor.

Pentru ca ministerul de resort a batut moneda, in incercarea sa de a implementa reforma in justitie, pe salarizarea proasta a magistratilor si pe faptul ca tocmai aceasta poate fi un factor generator de coruptie, situatia s-a reglementat in sensul in care magistratii cu functii inalte au niste salarii fabuloase, raportate la celelalte categorii sociale din Romania.

Situatia s-a schimbat si in ceea ce priveste conditiile de pensionare ale acelorasi magistrati, varsta fiind una mai avansata decat in cazul celorlalte persoane. Explicatia acestui fapt a fost aceea ca, pentru a deveni cu adevarat un judecator sau procuror cu experienta, este nevoie de un numar suficient de mare de ani, in domeniu.

Chiar daca au fost voci care au incercat sa demonstreze contrariul, propunerea legislativa a fost promulgata in aceasta forma. Mai interesant din acest punct de vedere este faptul ca, aidoma minerilor, si magistratii pot beneficia de plati compensatorii in cuantumul a cinci salarii, daca isi inainteaza cererea de pensionare inainte de termen, adica mai devreme de 65 de ani.

Faptul ca legea 303 din 28 iunie 2004, privind statutul magistratilor, prevede ca acest drept, de pensionare inaintea varstei de 65 de ani, il au doar cei care au practicat magistratura cel putin 25 de ani, implica, in momentul de fata, persoanele care au lucrat in domeniul justitiei inca din perioada ceausista.

Faptul ca ministrul Monica Macovei si seful DNA, Daniel Morar au venit cu propuneri de revocare din functie a unor sefi din sistem a nemultumit, in primul rand, pe colegii acestora, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. In cadrul unei emisiuni televizate, presedintele CSM, Dan Lupascu, chiar le plangea de mila magistratilor, prezentandu-i pe acestia ca niste "muritori de foame".

Ceea ce a omis Lupascu sa precizeze a fost faptul ca acei muritori de foame au lefuri de cateva zeci de ori mai mari decat salariul mediu pe economie, in Romania.

Lasand, deocamdata, la o parte faptul ca magistratii sunt printre cei mai bine platiti oameni din tara noastra, motivatia revocarilor actuale a fost una cat se poate de simpla: incompetenta. Cel putin asa a afirmat seful Directiei Nationale Anticoruptie, Daniel Morar.

Intrebarea legitima, care se pune in astfel de situatii, este de ce trebuie si pensie de zeci de milioane, si plati compensatorii? Raspunsul primit din partea autoritatilor este unul cat se poate de simplu: pentru ca asa prevede legea!

Si, pentru a intra pe acest fagas legal, cei propusi pentru revocarea din functiile de conducere de la defunctul PNA au folosit o cale cat se poate de simpla: inaintarea cererilor de pensionare catre Consiliul Superior al Magistraturii. In acest fel, cei vizati de valurile reformei in justitie au prilejul sa beneficieze de pensii considerabile precum si de platile compensatorii.

Unul dintre cei trecuti pe lista neagra a lui Daniel Morar, Ioan Otel, seful Serviciului Teritorial al Departamentului National Anticoruptie Constanta, declara in urma cu o saptamana ca nu stia de propunerea de revocare a sa din functie, dar afirma ca se asteapta sa fie inlocuit, avand in vederea implicarea sa in intocmirea rechizitoriului in Dosarul "Flota".

In momentul in care a fost informat de iminenta sa revocare, Ioan Otel, impreuna cu Constantin Stefanescu, de la PNA Ploiesti, Alois Imbrea si Gheorghe Vizitiu, de la Serviciul Anchete Speciale, si-au depus cererile de pensionare, acte aflate in momentul de fata pe masa CSM.

Dar cine sunt procurorii carora seful Consiliului Superior al Magistraturii le plangea de mila si se intreba cum o sa traiasca dintr-o pensie?

Conform declaratiei de avere, Ioan Otel, procurorul sef de la PNA Constanta, detine un apartament, un autoturism Volkswagen Polo, patru conturi deschise pe la diferite banci comerciale in valoare de 28.000 USD si 500 de milioane de lei si incasa un salariu de 731 de milioane de lei pe an.

Constantin Stefanescu, procuror sef la PNA Ploiesti nu este mai prejos. El se poate lauda ca are un teren si casa la Breaza, precum si alta in Ploiesti, un Daewoo Espero, un cont de 300 de milioane de lei si un salariu baza pentru calcularea pensiei de 715 milioane de lei.

Seful de la Iasi, Alois Imbrea este putin mai modest cu numai un teren, o masina Toyota Karina, un cont de 7.000 de euro si un venit salarial de 700 de milioane de lei. Procurorul sef serviciu, Gheorghe Vizitiu, de la Parchetul National Anticoruptie detine doar un apartament in Suceava, trei autoturisme, o Skoda Fabia si doua Dacii si are un salariu de aproape 836 de milioane de lei.

La aceste sume care se iau in cosiderare pentru calcularea pensiilor este si normal ca nici unul dintre cei vizati de Daniel Morar nu a vrut sa piarda trenul, mai ales ca este posibil sa se aleaga si cu cinci salarii compensatorii, dar care nu se stie cine le va plati: Casa de Pensii, Ministerul Justitiei sau Parchetul General?

In ce-i priveste pe purtatorii de grade, in cazul multora dintre ei, salariile compensatorii nu se justifica intrucat au ramas angajati chiar la stat. Numai in ultimii aproape doi ani, statul a scos din buzunare aproape 600 de miliarde de lei. Bani pentru gradatii din institutiile de siguranta nationala si aparare care au trecut in rezerva.

Din acesta suma totala, in perioada ianuarie 2004 - aprilie 2005, Ministerul Apararii Nationale a acordat compensatii financiare in valoare totala de aproape 490 de miliarde de lei pentru 3.193 de cadre militare in rezerva sau in retragere. Adica, in medie, aproximativ 150 de milioane de lei de persoana.

In 1999, legea a fost gandita ca un mijloc de atenuare a socului restructurarii armatei, ca masura absolut necesara integrarii in NATO. Ca urmare, in cazul Armatei, platile compensatorii sunt, in cea mai mare parte, justificate. In alte situatii, ele nu isi au rostul. De exemplu, in cazul procurorilor militari sau sefilor din politie.

Legea nedreptateste profund restul pensionarilor romani, ca profesorii, medicii sau muncitorii, care trec la pensie fara nici o "plata compensatorie".

Cei mai castigati au ramas procurorii militari care s-au pensionat si au primit, astfel, sume astronomice. Nici in cazul lor compensarea nu prea are sens cata vreme fiecare a gasit o posibilitate de a reveni in sistem.

Unii s-au ales chiar cu slujbe platite tot din banii statului.

Ii amintim aici pe: Gheorghe Surdescu, procuror militar sef serviciu, delegat la Parchetul National Anticoruptie, care a incasat, dupa cum arata in urma cu cateva luni un ziar central, nu mai putin de doua miliarde de lei; Alic Saiciuc, fost consilier in Ministerul Justitiei, si Adrian Cojocaru, fost procuror militar la Parchetul Timis, care a primit in jur de 700 de milioane de lei.

In perioada 2004 - 2005, sapte militari din cadrul SIPA, cu o vechime de peste 20 de ani, au beneficiat de plati compensatorii de aproape doua miliarde de lei, bani impartiti intre generalul Marian Descultu, coloneii Gheorghe Dascalita, Marian Panciu, Login Marinescu, Constantin Strainu, Constantin Calugarita si Doru Spataru.

Ministerul Administratiei si Internelor a achitat, de la 1 ianuarie anul trecut, plati compensatorii insumand nu mai putin de 83 de miliarde de lei. Banii au fost incasati de cele aproape 1.000 de cadre care au trecut in rezerva.

Numai in primele cinci luni ale acestui an, MAI a scos de la buget peste 30 de miliarde de lei pentru "compensatorii", ca urmare a masurilor aplicate de ministrul Vasile Blaga.

Asa se explica si numarul mare al chestorilor si generalilor care au "sarit" din schema. Numai pana la inceputul verii erau 30 de ofiteri. Majoritatea au ales calea pensionarii, dupa ce au fost eliberati din functii din ordinul ministrului, pentru diverse nereguli descoperite in activitatea lor de Corpul de Control al MAI.

Toti au incasat sau vor incasa intre 600 si 900 de milioane de lei neimpozabili, drept ajutor de pensionare prevazut in legea privind salarizarea personalului militar. Aceste sume se adauga, ca si in cazul procurorilor militari, pensiilor "grase" pe care le vor primi si care vor depasi 1.000 de Euro pe luna. Si asta in conditiile in care pensia medie din Romania este de 3,7 milioane de lei.

In fruntea listei "generalilor-pensionari" se afla fostul secretar de stat in MAI, Toma Zaharia, zis si "generalul Heroina" sau "TZ-ul", urmat de Dumitru Sorescu, fost sef al politiei romane, Constantin Codita, capul politiei din Dolj, Traian Jipa, fost sef al IPJ Constanta, Mircea Bucur, fost sef al IPJ Brasov, Vasile Vrabie, fost sef al IPJ Bacau, Nicolae Suteu, fost sef al IPJ Sibiu, sau

Petru Cotolan, fost sef al IPJ Hunedoara. Fiecare si-a marit bugetul cu peste o jumatate de miliard de lei.

De asemenea, tot in perioada 2004-2005, 45 de ofiteri ai Serviciul de Telecomunicatii Speciale au trecut in rezerva beneficiind de plati compensatorii. Ei au primit, in total, pentru munca in sistem, peste sapte miliarde de lei ca ajutoare finaciare neimpozabile. Astfel, un calcul simplu ne arata ca un ofiter STS beneficiaza, in medie, de aproximativ 160 milioane de lei la iesirea la pensie.

Nu trebuie uitati insa nici cei care au primit compensatii cu toate ca se afla inca in activitate si sunt relativ "tinerei". Unul este Ilie Botos, procurorul general, care a incasat in 2002 peste un sfert de miliard de lei, numai pentru ca a trecut in rezerva.

Avocatii nu-i vor intre ei pe magistratii pensionari

Avocatii sunt reticenti in ceea ce priveste intentia unora dintre proaspetii magistrati pensionati. Solicitarile fostilor procurori sau judecatori, care s-au retras din activitate, iesind pe usa din dos din breasla si care vor sa intre in Barouri vor fi analizate abia in luna decembrie, la un congres national al avocatilor.

Avocatul Cristian Iordanescu, decanul Baroului Bucuresti, sustine ca nici macar una dintre cererile venite dinspre magistrati nu va fi analizata in afara lucrarilor Congresului, in cadrul caruia se va stabili o strategie de principiu, aplicabila in fata cererilor de intrare in profesie de acest fel.

"Nu am o evidenta clara a solicitarilor. Ce pot sa va spun este ca Barourile judetene sunt extrem de reticente, prin urmare vom urma, atunci cand vom solutiona asemenea cereri, un plan de principiu, asfel incat sa aplicam o solutie unitara", a declarat Iordanescu.















139 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi