La Bagdad incepe maine procesul lui Saddam Hussein sau, mai exact, ceea ce ar putea fi prima dintr-o serie lunga de proceduri judiciare contra fostului lider irakian, acuzat de a fi ordonat si organizat mai multe masacre contra siitilor si kurzilor.

Procesul care incepe maine la Tribunalul Special Irakian (TSI) vizeaza doar masacrarea a 143 de tarani siiti din satul Dujail, in 1982, masura represiva fiind luata dupa ce persoane necunoscute au deschis focul contra convoiului de masini in care se afla Saddam Hussein, in trecere prin zona respectiva.

In boxa acuzatilor, alaturi de Saddam Hussein vor lua loc sapte dintre oamenii sai de incredere, printre care Taha Yassin Ramadan, fost vicepresedinte, si Barzan Ibrahim al-Hassan al Tikriti, fratele sau vitreg si sef al serviciilor secrete.

Potrivit actului de acuzare, cei opt se fac vinovati de executarea a 143 de persoane, sechestrarea a 399 de familii, distrugerea caselor si proprietatilor acestora, fapte pentru care sunt pasibili de pedeapsa cu moartea. Supravietuitorii masacrului de la Dujail au fost condamnati la patru ani de exil intern.

In direct la televizor

Desi, in principiu, procesul lui Saddam Hussein va fi public, autoritatile irakiene au decis sa pastreze secreta locatia exacta unde se va desfasura acesta. Acelasi mister este pastrat si in ceea ce priveste identitatea membrilor completului de judecata, alesi dintre cei 20 de judecatori ai TSI. In schimb, s-a anuntat ca lucrarile vor fi transmise in direct la televizor.

In prima zi a procesului, acuzatilor li se va explica de ce sunt judecati, li se va spune ce drepturi au, iar apoi procurorul va da citire capetelor de acuzare. Unii experti sunt de parere ca este posibil ca, dupa aceasta prima zi, procesul sa fie amanat.

Special pentru Saddam

Tribunalul Special Irakian a fost creat pe 10 decembrie 2003, cu trei zile inainte de capturarea fostului lider, si are competenta de a judeca toate crimele comise de vechiul regim in perioada 17 iulie 1968, data loviturii de stat a Partidului Baas, in urma careia a venit la putere Saddam Hussein, si 1 mai 2003, cand presedintele Bush a anuntat incheierea luptelor in Irak.

Sub jurisdictia sa intra genocidul, crimele de razboi sau crimele impotriva umanitatii. De asemenea, TSI va putea judeca si crimele comise in timpul razboiului dintre Irak si Iran (1980-1988) si in perioada primului razboi din Golf (1990-1991).

Avocatii se vaita de bani

Mai multe organizatii internationale pentru apararea drepturilor omului si-au exprimat ingrijorarea privind corectitudinea procesului lui Saddam Hussein. La randul lor, avocatii fostului presedinte - o echipa ce include atat irakieni, cat si straini - se plang de lipsa de timp pentru a studia dosarul, dar si de bani.

Potrivit agentiei Associated Press, principala problema ar fi insa atitudinea fiicei lui Saddam, Raghad, care a concediat in vara aproape toti avocatii care lucrau la dosar si isi schimba de la o zi la alta planurile privind apararea tatalui ei.

Totodata, Raghad se vaita ca nu are bani sa plateasca echipa de avocati, desi este vazuta frecvent in magazine exclusiviste din Iordania, unde traieste, cumparand haine de firma pe care le plateste pe loc, cu bani scosi dintr-o geanta eleganta pe care i-o cara bodyguardul. Pentru moment, avocatii care au ramas au ca principala strategie tergiversarea lucrurilor.

Ei ar putea cere mai mult timp pentru studierea dosarului, principalul argument fiind acela ca nu au primit o notificare oficiala privind inceperea procesului decat acum trei saptamani. O alta strategie ar fi punerea in discutie a legitimitatii tribunalului, cale cu putini sorti de izbanda, in conditiile in care parlamentul irakian a adoptat anul acesta statutul TSI.

Samanta discordiei

Procesul fostului presedinte irakian Saddam Hussein risca sa exacerbeze tensiunile interetnice, comunitatea sunnita, din care provine liderul inlaturat de la putere si care a avut o pozitie dominanta pe vremea vechiului regim, simtindu-se vizata si trasa la raspundere, in mod indirect.

Prezentati drept principala forta de sustinere a fostului regim, sunnitii se apara spunand ca Saddam Hussein isi recruta oamenii de nadejde indiferent de etnie si neaga ca ar dori reintoarcerea acestuia la putere.

„Saddam Hussein nu era reprezentantul sunnitilor, asa cum il prezinta actualul guvern, ci al tuturor componentelor poporului irakian. Siitii detineau si ei functii de comanda, ca ministri sau membri ai Consiliului comandamentului revolutiei, dar nimeni nu vrea sa aminteasca asta", se lamenteaza un fost ofiter al Garzii Republicane care a dorit sa-si pastreze anonimatul.

„Nu il vrem inapoi pe Saddam sau pe altul ca el, dar am fi preferat o schimbare din interior", adauga acesta.

„Guvernul irakian incearca sa castige sprijinul unora dintre siiti, cu riscul de a-l pierde pe cel al sunnitilor", apreciaza juristul Nizar Samarrad. In opinia sa, procesul lui Saddam vizeaza canalizarea nemultumirii populare din regiunile siite sarace, unde miscarea radicalului Moqtada Sadr este foarte puternica, si directionarea ei contra fostului presedinte.

„Este vorba de o umilire a sunnitilor, care risca sa impinga multi tineri in miscarea de opozitie fata de actualul regim si sa extinda aria de actiune a rebelilor", declara Saad al-Chawi, lider tribal din Tikrit, fieful fostului lider irakian. Desi unii dintre sunniti incearca sa se distanteze de fostul lider, altii continua sa-l considere de-al lor pe Saddam.

„Este un simbol pentru sunniti si executia sa va fi picatura care va umple paharul, aruncand tara in haos", avertizeaza un alt lider tribal din Tikrit, seicul Yahya al-Attawi.

In numele tatalui

Aparitia lui Saddam Hussein in boxa acuzatilor reprezinta clipa razbunarii pentru George W. Bush si pentru tatal sau, George Bush, mandatele ambilor presedinti americani stand sub semnul confruntarii cu fostul lider de la Bagdad.

„Sa nu uitam ca acest om a incercat sa-mi omoare tatal", spunea presedintele in exercitiu in septembrie 2002, facand aluzie la un complot dejucat vizand uciderea lui Bush senior in timpul unei vizite in Kuweit, in 1993. Desi prezinta Irakul drept parte a razboiului antiterorist, George W.

Bush spunea, in campania electorala din 1999, ca „a venit vremea sa terminam treaba" cu Saddam, referire la controversa din perioada primului razboi din Golf, cand batranul Bush nu a autorizat avansul trupelor americane spre Bagdad si rasturnarea de la putere a liderului irakian.

La randul sau, Saddam Hussein ii considera pe cei doi Bush drept inamici personali. Dupa razboiul din 1990-1991, el a ordonat realizarea unui mozaic infatisandu-l pe Bush senior pe podeaua de la intrarea in cel mai mare hotel din Bagdad.