Dosar: Cum si de ce creste factura zilnica odata cu aderarea

de Magda Barascu     EurActiv.ro
Luni, 28 noiembrie 2005, 0:00


Costurile pentru utilitati atarna greu in factura zilnica. Cum o sa ne afecteze alinierea acestora la UE? Ce se aliniaza, care o sa fie modalitatea dupa care vor fi corelate aceste preturi cu cele comunitare? Elementul pret nu a fost parte a negocierilor deoarece stabilirea pretului nu intra in atributiile Uniunii Europene.

Sectorul energetic romanesc este imbatranit si are nevoie de investitii masive. Investitiile in infrastructura si investitiile de mediu se vor resimti in facturile pe care fiecare din noi le va plati.

Un studiu realizat recent de catre Grupul pentru Economie Aplicata arata ca preturile la utilitati fac inca parte din categoria preturilor reglementate. Pe masura ce creste gradul de liberalizare a pietelor specifice de utilitati, se majoreaza intr-o prima faza si tarifele.

Pe termen mediu si lung concurenta de piata este de asteptat sa conduca la scaderi ale preturilor, dar pe termen scurt si in perspectiva apropiata preturile cresc pentru ca ele se gasesc inca sub nivelul minim acceptabil
Preturile la utilitati intra in categoria costurilor fixe.

In conditiile unei competitivitati oricum destul de reduse a firmelor romanesti (in ultimul Raport Global al Competitivitatii, Romania ocupa doar locul 57, devansand numai Bulgaria dintre tarile membre si viitoare membre ale UE), cresterea unui cost fix poate duce la reducerea profiturilor, avand in vedere ca natura competitiei in care sunt angajate firmele romanesti este in general competitia prin pret, nu prin inovare.

De fapt din ce este alcatuit pretul la utilitati? El constituie suma dintre costul de productie pentru utilitati si costul de adaptare la noile cerinte de mediu.

Expertii Grupului pentru Economie Aplicata arata de ce sunt mari costurile de productie. "Costul de productie este mare din cauza echipamentelor depasite, uzate fizic si moral; din cauza managementului defectuos; si, nu in ultimul rand, din cauza costurilor salariale al caror ritm de crestere depaseste ritmul de crestere al productivitatii".

In plus, costurile de mediu, la care Romania s-a angajat in negocierile cu UE, abia acum incep sa fie incluse in pret, pe masura ce se produc si investitii pentru reducerea poluarii.

Chiar daca utilitatile reprezinta in general bunuri netranzactionabile, cresterile de preturi trebuie sa se produca - nu catre un nivel mondial sau european, ci catre un nivel care sa acopere cere doua categorii de costuri mentionate anterior. Romania nu mai poate acorda subventii la utilitati si trebuie sa lase aceste preturi libere. Deocamdata, a le lasa libere inseamna a le majora, din cauzele sus mentionate.

Sectorul national de productie a energiei electrice este in mare masura imbatranit si are nevoie de investitii masive. Pentru perioada 2006-2015, efortul investitional necesar modernizarii intregului sector energetic este de 6,85 miliarde de dolari, conform datelor furnizate de Ministerul Economiei si Comertului.

Investitiile din domeniul termoelectric sunt cifrate la 1,88 miliarde dolari, dezvoltarea sectorului nuclear necesita 1,4 miliarde dolari, modernizarea unitatilor hidroelectrice va costa statul roman 1,16 miliarde in timp ce pentru retelele de transport se vor aloca 575 milioane de dolari.

In domeniul termoelectric mai mult de 32% din echipamente au o vechime mai mare de 30 de ani si 50% au o vechime cuprinsa intre 20-30 de ani. Doar 0,7% din capacitati sunt sub 10 ani vechime.

In sistemul de producere a energiei hidroelectrice, 24% din echipamente au mai mult de 30 de ani vechime, 51% mai mult de 20 de ani si numai 13% au o vechime mai mica de 10 ani. Privatizarea a patru sucursale de distributie a energiei electrice nu a rezolvat si nici nu va rezolva nevoia de modernizare a sistemului energetic national.

Leonard Orban, fostul negociator-sef al Romaniei explica care ar fi motivatia majorarii preturilor la utilitati. "Nu mai putem sa continuam sa acoperim, sa producem energie termica, energie electrica si gaz fara ca preturile sa reflecte costurile de productie plus o oarecare marja de profit", spune Orban. "Nu mai putem sa fim cu preturile sub costurile de productie.

De ce? Ce facem, subventionam mascat economia si asta este o chestiune inacceptabila. Pentru ca asta inseamna ca acele companii care opereaza pe piata romaneasca au un avantaj incorect fata de restul companiilor. Este un ajutor de stat mascat", a concluzionat fostul negociator-sef.

Acesta a fost principiul pe care ni la cerut Uniunea Europeana, ca prin preturile pe care le introducem sa acoperim costurile integral si sa asiguram o oarecare marja de profit, normal, pentru dezvoltarea companiei in continuare.

La energie electrica preturile sunt mult mai mici pentru ca deja sunt practic acoperite costurile de productie, cresterile ulterioare ale energiei electrice vor fi reflectarea investitiilor de mediu.

1,1 miliarde $, pierderile din scumpirea energiei

Romania a pierdut 1,1 miliarde de dolari dupa scumpirea gazelor naturale si a carbunilor, reiese dintr-o prezentare facuta de Valentin Lazea, economistul sef al Bancii Nationale. Datele prezinta impactul scumpirii cu 20 de dolari pe baril a pretului energiei, respectiv cu 2 dolari a milionului de BTU (energie termica) rezultat din arderea gazelor.

Pierderea provocata de scumpiri reprezinta o povara in plus care apasa asupra sistemului energetic, deja ingropat in datorii. Potrivit datelor ING - Directional economics, citate de Lazea, pierderile din sistemul energetic se ridica la 3,2 miliarde de dolari sau 4,1% din PIB. Ceea ce plaseaza Romania relativ bine fata de tarile vecine.

Pierderile Slovaciei din sectorul energic ajung la 8,28% din PIB, iar ale Bulgariei depasesc 11% din produsul intern brut.

Impactul scumpirilor la energie n-a afectat atat de mult piata romaneasca datorita ponderii relativ mari a surselor alternative. Este vorba de energia nucleara care acopera 10% din consumul din Romania si cea hidroelectrica, ce acopera 24% din consum. Fata de Uniunea Europeana, ponderea energiei alternative este mai mica in Romania - 34% fata de o medie de 48%.

In cadrul ultimei runde de negocieri cu Uniunea Europeana, Romania a cerut perioada de tranzitie pentru alinierea accizelor la benzina fara plumb, motorina folosita drept carburant pentru masini, gaz natural utilizat in scopuri necomerciale, pacura folosita atat in reteaua de termoficare, cat si pentru alte scopuri si la electricitate.

In urma negocierilor, Romania a obtinut sase perioade de tranzitie, intre 2 si 6 ani pentru Directiva de restructurare a cadrului comunitar pentru impozitarea electricitatii si a produselor energetice.

Prin aceste perioade de tranzitie, alinierea la nivelul de acciza stabilit de acquis-ul comunitar se va face in 4 ani de la data aderarii pentru benzina fara plumb, 6 ani pentru motorina folosita drept carburant pentru automobile, 3 ani pentru gazul utilizat in scopuri necomerciale, 3, respectiv 2 ani pentru pacura, in functie de utilizare (in sistemul de termoficare sau pentru alte destinatii)

si 3 ani pentru electricitateE- se arata intr-un comunicat remis de Ministerul Integrarii Europene.

Vasile Puscas, fost negociator-sef cu Uniunea Europeana, a declarat la sfarsitul negocierilor: "Am negociat aceste perioade de tranzitie pentru ca am solicitat o implementare graduala a nivelului de accize la aceste produse.

Principalele argumente pe care le-am folosit in negocieri au fost acelea ca o crestere brusca a accizelor la produsele petroliere ar fi dus, fara perioada de tranzitie, la cresterea preturilor acestora, cu impact socio-economic, inclusiv asupra standardului de viata al consumatorilor de energie.

In plus, s-a obtinut o scutire de acciza pentru consumatorii casnici si organizatii caritabile, iar pentru motorina utilizata in agricultura se va aplica o acciza redusa incepand cu 1 ianuarie 2007".

In legatura cu perioada de tranzitie de patru ani, pentru aplicarea acquis-ului referitor la plata impozitelor si redeventelor de catre companiile din alte state membre care activeaza in Romania, in statele in care au sediul principal, Vasile Puscas a precizat: "Prin negocierea acestei perioade de tranzitie am reusit sa mentinem la bugetul de stat o sursa de venit care reprezinta 1,75% din venituri fara a implica alte cheltuieli".



















79 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version