In 2005, privatizarea a adus doar 86 de milioane de euro

de Mihai Nicut     Cotidianul
Luni, 19 decembrie 2005, 0:00


Prestatia Aliantei in 2005 in materie de privatizare inseamna doar 86 de milioane de euro. Anul poate fi salvat cu pixul daca adunam cele 300 de milioane antamate de DIP in 2004, dar platite anul acesta, si cele trei miliarde care se vor obtine din privatizarea BCR.

Privatizarea companiilor care au mai ramas in portofoliul statului este gestionata de doua institutii: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si Ministerul Economiei, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie. Daca in cel de-al doilea caz putem vorbi de ceva succese la vinzare, in cazul AVAS performanta din privatizare este aproape nula.

Societati mici si putine

AVAS a vindut, in acest an, pachete majoritare de actiuni la doar patru societati. Este vorba despre firme mici, nume putin cunoscute, cu impact redus asupra economiei romanesti: Senzorom Cluj, Moldoplast Iasi, Girobir Birlad si Haber Hateg. Cumparatorii au fost persoane fizice sau SRL-uri, iar sumele obtinute au fost mici. In total, s-au luat doar 4,9 milioane de euro.

De vina pentru aceste ‘’performante’’ este in primul rind portofoliul de societati al institutiei, jumatate din el ajungind la stadiul de fi socotit neprivatizabil. Aici mai pot fi vindute, in cel mai bun caz, doar activele.

In al doilea rind, institutia s-a axat mai mult pe recuperarea datoriilor catre stat, activitate care a avut ceva mai mult succes: doar din executare silita, AVAS a incasat, in primele opt luni ale anului, 71 de milioane de euro.

Totusi, AVAS este institutia in portofoliul careia se afla "perla" numita BCR, privatizare care este prognozata a se incheia pina la sfirsitul anului. Cum declaratiile mai putin oficiale de pina acum indica un pret de cel putin 3,2 miliarde de euro, aceasta va fi cea mai banoasa privatizare din istoria Romaniei.

Succesul tranzactiei nu este insa dat de extraordinara pricepere a vinzatorilor, ci de contextul pietei: BCR este ultima mare banca neprivatizata din estul Europei, iar interesul pentru achizitii din partea institutiilor financiare occidentale este maxim in acest moment.

Doar doua tranzactii

Ministerul Economiei sta ceva mai bine la privatizare. OPSPI a bifat, pentru acest an, citeva succese. In timpul actualului mandat, institutia a semnat contractul de privatizare a doua dintre cele doua societati de distributie a energiei electrice, Electrica Moldova si Oltenia.

Privatizarea acestora a fost demarata de fosta guvernare, dar contractul si finalizarea tranzactiei (adica transferul actiunilor cumparate si plata pretului) s-au facut in acest an. Pachetele majoritare ale celor doua societati au ajuns in posesia nemtilor de la E.On Energie si a cehilor de le CEZ.

Valoarea totala a tranzactiilor a fost de 203,6 milioane de euro, asta incluzind pretul pentru un pachet minoritar de actiuni si majorarea de capital necesara atingerii celor 51%. Statul a primit din aceste tranzactii 81,3 milioane de euro.

Succesele trecutului

Prin privatizarea facuta de Ministerul Economiei s-au scos mai multi bani, desi tranzactiile au fost parafate anul trecut. Asta pentru ca privatizarea din energie are un specific: afacerea se finalizeaza la mai multe luni dupa semnarea contractului.

Astfel, desi contractele de privatizare ale celor doi distribuitori de gaze (Distrigaz Sud si Distrigaz Nord) si ale primelor doua sucursale ale Electrica (Banat si Dobrogea) au fost semnate in 2004, finalizarea tranzactiei, adica transferul actiunilor si plata pretului s-au facut in 2005.

Valoarea totala a tranzactiilor prin care Gaz de France si E.On Ruhrgas au preluat cele doua Distrigaz se ridica la 614 milioane de euro, dar suma platita pentru actiunile vindute de stat se ridica la 253 de milioane de euro. Grupul italian Enel a platit, pentru cele doua Electrica, statului roman 35,1 milioane de euro, in conditiile in care valoarea totala a tranzactiei a fost de 111,8 milioane.

Restante

Privatizarea din energie a dovedit oarece succes doar la nivelul distributiilor. Toate capacitatile de productie sint inca in mina statului si nu exista decit intentii declarative de privatizare.

Pina acum, nici o termocentrala n-a trecut in proprietate privata, desi pentru unele dintre ele (cazul Doicesti sau complexele energetice din Oltenia) s-a vehiculat deja interesul mai multor companii occidentale.

Ultimele pozitii ale oficialilor modifica strategiile de privatizare gindite anterior. Acum doua zile, secretarul de Stat din Ministerul Economiei, Ionel Mantog, a spus ca institutia doreste ca acele doua complexe de la Rovinari si Turceni sa fie vindute la pachet, anuntul de privatizare urmind sa fie publicat in ianuarie. Luate impreuna, ele vor deveni cel mai mare producator de energie din Romania.

Pentru un singur producator s-a semnat contractul de privatizare: CET Midia. Centrala a fost cumparata de grupul Rompetrol, dar finalizarea privatizarii treneaza, pentru ca tranzactia nu a fost inca aprobata de guvern.

Articol integral in Cotidianul


















40 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi