Cui ii mai pasa ce se intimpla acum in PSD? Cine prefera reality show-urile cu inundatii, melodramele cu Lazea si securisti sau telenovela imposibilei iubiri Basescu -Tariceanu va pierde cele mai tari episoade din „Ilegalistul si Prostanacul".

Iliescu iese miercuri cu barda la Geoana intr-un interviu provocator, joi indeamna intr-un mesaj pascal „sa uitam tot ce ne desparte", iar in Vinerea Mare este amenintat cu excluderea din partid. In Saptamina Patimilor, Necuratul si-a facut de lucru prin social-democratie. Miercuri. Zi proasta pentru partid. De interviul cu Iliescu se aflase prin PSD inca de cu seara. Agitatie.

Vanghelie incearca o diversiune. Iese tiganie. Totusi, nu Marean e tinta. Iliescu are planuri mari de 3 mai cu „Polul Social’’ . Le anunta strategic.

Mareste suspansul si il enerveaza definitiv pe Geoana: „Ceea ce vrea sa exprime aceasta idee, la care au aderat mai multi, este sa construim ceva mai larg decit PSD si sa adunam si forte politice care nu au forta necesara ca sa se exprime, dar care adera la ideile stingii si mai ales societatea civila, tinind cont ca peste 80% din populatia Romaniei traieste in saracie".

Remarcati si retineti superba ambiguitate a termenilor: „ceva", „multi", „forte politice" etc.

Joi. Evanghelia dupa Ion Iliescu, convertit de la credinta in iepurasul rosu la crestinism: „Stim si vedem zilnic cum politica desparte, mai grav decit atit, dezbina atunci cind nu e facuta cu buna-credinta si respect fata de oameni. Sa uitam in aceste zile tot ceea ce ne desparte".

In mesajul sau politico-pascal, Iliescu baga si un citat din Mintuitor: „Ce-i va folosi omului daca va cuceri Pamintul, iar sufletul sau si-l va pierde?". Straniu, ciudat, dar ineficient. Geoana n-a uitat si n-a iertat. A iesit din post si rugaciune si l-a amenintat, printr-o solie din „generatia 2008", cu excomunicarea din partid.

Vineri. Fostul sau consilier la Cotroceni Mihai Lazea a jucat rolul de mic Iuda. A muscat fara sa clipeasca din apostolul „Polului": „Fara PSD, Polul Social este o fictiune politica. Eventuala initiativa a PSD privind o astfel de constructie va fi decisa in instantele partidului, legitimate de votul congresului din 2005".

Orice erezie le-a mai transmis Geoana mucenicilor iliescieni „ii situeaza in afara PSD cu toate consecintele care decurg de aici". Batea saua sa priceapa catirul cel batrin.

Mai putin inspirat, ventrilocul lui Geoana mai observa, altminteri corect, ca Iliescu nu poate unifica stinga, deoarece nu prea are ce sa unifice: „La noi, in afara de PSD, restul partidelor de stinga nu intrunesc nici macar 1% din optiunile electoratului".

Va sa zica, Geoana l-a demascat pe „ilegalistul" Iliescu, impostorul „stingii unite". Despre „ceva"-ul sau aflam ca este de fapt o „fictiune" si o „constructie artificiala". Unde Iliescu vede „multi" si „forte politice", Geoana vede cantitati neglijabile de sub 1%. Asta e. Stinga nu exista.

In final, inainte sa-si ia rucsacul si sa plece in America de Paste, Geoana i-o trinteste de la obraz: „PSD este preocupat de elaborarea unor raspunsuri concrete la problemele societatii romanesti, la problemele de zi cu zi ale oamenilor, iar nu de constructii artificiale orientate, mai degraba, spre salvarea unor cariere politice".

Serialul dezbinarii a debutat exact in urma cu un an, la Congresul PSD, cind Iliescu, lucrat ca la carte, a pierdut puterea. De atunci, l-a macinat un singur gind: cum sa-si ia functia inapoi? I-a incoltit repede ideea Polului Social, unealta razbunarii pe „tradatori". O plasmuire, o alcatuire imaginara sub care freamata neantul umplut cu rumegusul vorbelor de lemn.

Tot prin impostura politica a condus Romania dupa ’90, parazitind ideea de stinga, inventind un „ceva" cu oligarhi, cu multi baroni si multa coruptie, folosind bita la nevoie, tot pentru „a-si salva cariera".

P.S. „De asta nu-l pot ierta pe Ion Iliescu", a explodat luni seara intr-un excelent eseu televizat Gabriel Liiceanu, memorind clipele de groaza traite de familia sa in 13-15 iunie. Filosoful i-a intins o bila neagra Raului politicii romanesti. Lui Iliescu, meditatia Mintuitorului, care i-a placut atit, i se potriveste parca mai bine. El insusi a „cucerit pamintul", dar „si-a pierdut sufletul".