Oficialii romani nu pierd nici o ocazie sa spuna ca agricultura ecologica are un potential extraordinar, care urmeaza sa fie exploatat odata cu integrarea in Uniunea Europeana. Si ca pina acum s-au straduit sa sprijine cit mai mult acest domeniu.

Intr-un interviu pentru HotNews.ro, Bogdan Paranici, consultant independent implicat in dezvoltarea in Romania a conceptului de agricultura ecologica certificata, este insa de alta parere, el acuzind lipsa unor politici coerente, ba chiar inconstienta unor oficiali.

Hotnews.ro: Exista in Romania o piata pentru produsele ecologice?

Bogdan Paranici: Nu. In Romania exista o foarte mica piata pentru produsele ecologice certificate.

Asta se datoreaza pretului mai mare al acestor produse (menit sa compenseze pierderea de productie fata de agricultura conventionala), puterii mici de cumparare a romanului si faptului ca orice om are ceva rude sau cunostinte la tara, acolo unde fiecare gospodar „de subzistenta” are bunul simt sa stie ca mincarea pe care si-o produce nu merita sa fie otravita.

Gospodarii romani de la tara sunt generosi cu rudele sau cunostintele lor. Dar daca mincarea este produsa pe bani pentru altii, ea poate fi si „otravita”. De aceea, consumatorul de produse ecologice trebuie sa poata avea incredere ca produsul pe care il maninca este unul ecologic. Daca ai rude la tara, ai incredere in ele.

In cazul in care cumperi mincare de la magazin ai nevoie de certificator recunoscut, de incredere, care sa te asigure ca produsul acela cumparat este ecologic.

Se duce romanul la Adunatii Copaceni, cumpara rosii adevarate, varietati romanesti, gustoase, isi face porc la bunica in sat, lapte si brinza la femeia care vine pina la apartament, cumpara ceva mere mici si gustoase din piata sau de pe marginea drumurilor subcarpatice, mere care culmea, sunt si mai ieftine, desi ar trebui sa fie mai scumpe... Din cauza asta nu avem piata interna!

In citeva cuvinte, obiceiul cumpararii produselor ecologice certificate nu i se potriveste deocamdata romanului. Putem sa producem asadar doar pentru export, pentru Occident sau alte zone ale lumii care nu au taranii lor, cu agricultura de subzistenta, cu rude la oras, care sa le manince porcu’...

Cu albastru - zonele in care e interzisa cultivarea OMG (zoom)

Romania poate sa produca foarte bine dar si mult cantitativ in sistem de agricultura ecologica certificata. Nu vindem insa. Se vede bine ca suntem popor cu sapa, via, tuica, albinele si pescuitul si mai putin cu vaporul si cu vinzarile. Nu avem ce face, dar va trebui sa invatam sa si vindem bine.

A devenit imperativ acum ca statul sa ajute fermierii ecologici sa-si promoveze produsele ecologice certificate si sa vinda. Altfel, in urmatorii ani putem inregistra demotivarea lor.

Hotnews.ro: Cat la suta din totalul culturilor agricole din Romania e reprezentat de agricultura ecologica?

Bogdan Paranici: Nu pot sa estimez corect totalul suprafetelor sau totalul productiilor rezultate din sistemul de agricultura ecologica certificata din Romania.

Tarile europene - ca Germania, care este si cea mai mare consumatoare de produse ecologice certificate - si-au propus ca 20% din totalul agriculturii lor sa fie convertita la agricultura ecologica certificata in urmatorii citiva ani.

Am aflat de curind ca, totusi, in ultimii doi ani, Germania se misca destul de incet pe directia tintita. Acest lucru se datoreaza importurilor de produse ecologice certificate, mai ieftine, din tarile Europei Centrale si de Est, tari care de altfel au conditii mai favorabile acestui tip de agricultura, in comparatie cu „otravitele” tari vest europene.

Hotnews.ro: De ce atat de putin?

Bogdan Paranici: Daca ar fi sa plasez situatia initiativelor mele in raport cu declaratiile oficialilor romani privind gradul de dezvoltare al agriculturii ecologice certificate in Romania, as putea spune ca in acest moment, cei circa 40 de fermieri cu care lucrez detin aproximativ 10% din totalul suprafetelor certificate ecologic din Romania.

Raportarile ministeriale de nivel national se refera la cifra de 100.000 ha certificate ecologic in anul 2005, inclusiv pajisti seminaturale, si estimeaza o crestere cu circa 50% in 2006.

Dupa parerea mea aceste cifre sunt praf in ochii nostri dar mai ales in cei ai Comisiei Europene.

Am vazut cum, in cadrul guvernului anterior, un anumit secretar de stat care pretindea atunci ca se ocupa cu integrarea europeana, transmitea informatii total false catre mass media, despre agricultura ecologica romaneasca, pentru a fi auzite de mediile Europei vestice, limitind, parca deliberat, accesul Romaniei la fondurile SAPARD destinate sprijinirii metodelor agricole de productie cu impact scazut asupra mediului.

Aceste subventii ar fi putut sprijini un numar foarte mare de fermieri/gospodari romani, mai mici, e adevarat, practicanti de agricultura ecologica, necertificata insa la acel moment.

Astazi, secretarul de stat mai sus pomenit este vicepresedinte al unei companii care pretinde ca realizeaza si vinde productie ecologica de lapte si brinzeturi pe piata internationala. Din interiorul companiei, situatia este cu totul alta in ce priveste respectarea standardelor de procesare, iar preocuparea pentru productia ecologica este din ce in ce mai mica.

Hotnews.ro: La ce nivel se ridica valoarea exporturilor de produse ecologice din Romania?

Bogdan Paranici: Nu stie nimeni si nu va putea sti nimeni niciodata in mod real nivelul exporturilor ecologice din Romania, in ciuda eforturilor disperate ale autoritatilor romane, de a controla acest proces. Pentru a explica acest lucru este nevoie de mai mult timp.

Hotnews.ro: Care sunt profiturile ce se pot obtine din vanzarea de produse ecologice?

Bogdan Paranici: Calculele mele estimative arata ca orice mic fermier roman ar putea, dupa integrarea in Uniunea Europeana, sa fie capabil sa primeasca, ca urmare a angajarii lui voluntare pe termen mediu la programele „agro-ambientale” de plati directe de la UE, in jur de 700 de euro pe hectar pe an.

Asta, desigur, in conditiile in care Ministerul Agriculturii si-ar face serios treaba si ar oferi programele de sustinere a metodelor agricole de productie cu impact scazut asupra mediului, la nivel orizontal, cetatenilor intregii Romanii. Platile directe respective s-ar constitui astfel intr-un supliment la veniturile obtinute din valorificarea produselor rezultate din ferma.

Desi profiturile pot sa fie mari, trebuie inteles totusi ca piata internationala de produse ecologice este imatura. Productia poate sa fie realizata relativ usor, certificarea de asemenea, asa incit, in ultimii trei ani, datorita zvonurilor ca preturile pe piata de produse ecologice sunt mari, a fost inregistrata o supraproductie la nivel mondial.

Aceasta din urma a generat insa o scadere mare a preturilor platite la fermier pe produsele ecologice.

Multi fermieri nu au reusit sa-si vinda produsele la preturi de produse ecologice si ca urmare le-au vindut ca produse conventionale, la preturi mai mici.

Hotnews.ro: Care sunt randamentele culturilor ecologice comparativ cu cele care beneficiaza de ingrasaminte chimice?

Bogdan Paranici: Randamentele de productie din agricultura ecologica sunt considerate in medie mai mici cu 20%. Situatia variaza totusi de la cultura la cultura, de la zona la zona, de la an la an. Am avut situatii in care fermierii ecologici, prin metodele specifice, realizau culturi cu productii mai mari decit cele conventionale. Asta si datorita faptului ca solul Romaniei este foarte fertil.

In anii din urma, verile secetoase, pe care le infatisam din ce in ce mai des pe fondul schimbarilor climatice globale, au facut ca plantele de cultura din cimpurile ecologice sa nu resimta stresul chimic suplimentar al „otravurilor” imprastiate in agricultura conventionala. Ca urmare, productiile ecologice au fost mai mari, relativ la culturile conventionale din aceeasi regiune.

Ceea ce conteaza pentru orice fermier sunt banii cu care ramine in palma dupa ce scade cheltuielile din cistiguri . In agricultura ecologica fermierii romani investesc putin si pot sa scoata mult. Intr-un an, imi amintesc, profitabilitatea griului romanesc ecologic a fost de trei ori mai mare decit a griului conventional.

Va dati seama cum ar fi o Romanie ai carei tarani din zone marginale si marginalizate ar putea cistiga de trei ori mai mult decit facind aceleasi produse in regim conventional?

Hotnews.ro: De ce e nevoie practic pentru ca o cultura sa fie declarata ecologica?

Bogdan Paranici: Cumparatorii din vest vor ca marfa sa fie certificata de oamenii lor de incredere, adica de certificatorii lor. Nu de certificatorii romani, care au devenit aproape someri dupa ce - cu mare pompa - au fost stimulati sa se infiinteze de catre Ministerul Agriculturii, in anii trecuti, si care acum cu greu reusesc sa-si tina afacerile in viata.

Implementarea acestei politici este o risipa de resurse. Cu disperare am explicat decidentilor de nenumarate ori ca sanselepoliticilor promovate sunt nule din punct de vedere al dezvoltarii pe baze reale a agriculturii ecologice certificate in Romania. Tot ce au facut a fost sa introduca un sistem ineficient de comanda si control in loc sa adopte un model functional in economia de piata .

Masura 3.3 din cadrul programului SAPARD, menita sa antreneze Romania in cheltuirea banilor Uniunii Europene prin acordare de subventii pe perioade de cel putin cinci ani, catre acei gospodari care practica o agricultura prietenoasa mediului in zone sensibile ecologic, este un esec recunoscut deja.

Aceasta masura, formulata si aplicata corect, ar fi putut sa aduca plati directe de 325 de euro pe hectar pe an, catre orice fermier care in ferma lui practica anumite metode agricole (dintr-o lista) ce protejeaza mediul fermei. Cu bunavointa si creativitate din partea Ministerului s-ar fi putut obtine inca si mai multi bani UE.

Din pacate, un destept din Ministerul Agriculturii a considerat ca stie ce face, si intr-o perioada scurta de o luna, in noiembrie-decembrie 2004, in ceata de sfirsit de an suprapusa peste euforia preluarii puterii de noii guvernanti, reface fisa Masurii 3.3 si o trimite la Comisia Europeana intr-o forma neimplementabila.

Comisia - care se grabeste sa ne integreze -, o accepta asa, si rezultatul este ca 35 de milioane de euro din programul SAPARD nu pot fi cheltuite intr-un scop in care Romania are in mod natural nenumarate puncte tari.

Hotnews.ro: Asadar statul nu se prea implica in sustinerea producatorilor de produse ecologice...

Bogdan Paranici: Statul roman nu se implica in mod real in sustinerea producatorilor ecologici. In ultimii 7 ani statul roman a pus numai bariere in calea acestora, la sfaturile unor consultanti occidentali de care asculta ca de dracu, chiar daca nu au avut nici o experienta practica in acest domeniu.

Consultantul cu sfaturile cele mai proaste pentru noi, in baza caruia s-a realizat stufoasa legislatie romanesca privind agricultura ecologica, se numeste Simon Davis. El sfatuieste acum guvernul sirb.

Hotnews.ro: Care sunt sau ar putea deveni totusi argumentele Romaniei in a deveni o tara exportatoare de produse ecologice?

Bogdan Paranici: Sunt regiuni unde amaritele populatii rurale de romani batrini, inca rezidenti acolo, asigura laptele de vaca de cea mai buna calitate pe care il gasim in lume. Din acest lapte, numai in anumite zone cu diversitate floristica mare cum sunt pajistile carpatice, rezulta cascavalul asa numit svaiter sau emmenthal dar si alte minunate brinzeturi.

Precizez insa ca biodiversitatea acestor regiuni va scadea drastic odata cu abandonul zonelor rurale montane. Ca urmare, si lapticul de toata ziua al romanului nu va mai fi asa de bun, ca sa nu mai vorbesc de faptul ca nu ne vom mai bucura de aspectul unei flore carpatice bogate.

Pe scurt, diversitatea biologica a pajistilor carpatice este o mare valoare pe care o aducem Uniunii Europene, valoare de care euro-vesticii avizati sunt constienti. Aceasta valoare poate sa fie mentinuta in conditiile in care populatia rurala montana va trai durabil in aceste zone, utilizind practici traditionale care genereaza acest maxim de diversitate biologica.

Singurul mod de a-i sustine pe acesti locuitori ai zonelor inalte acolo este prin a le recunoaste, printr-un pret mai bun, calitatea produselor ecologice pe care le realizeaza. Acesti gospodari vor ramine in aceste sate carpatice doar in conditiile in care vor percepe calitatea vietii lor ca echivalenta cu cea a orasenilor.

Asadar, statul roman va trebui sa recunoasca si el, asa cum se recunoaste in Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene, ca aceste populatii oarecum izolate nu pot fi mentinute acolo decit prin atingerea unui trai echivalent cu cel la oras.

Ministerul agriculturii din Romania trebuie sa ia aminte ca va fi necesara introducerea subventiilor care vor transforma gospodarii in custozi ai peisajului, mai degraba decit in colectori de subventii pe supraproductie.

Bogdan Paranici este implicat in dezvoltarea conceptului de agricultura ecologica certificata in Romania incepind din anul 1995, prin crearea primului centru de demonstratie, educatie si cercetare pentru agricultura ecologica din Romania.

In prezent este consultant pentru dezvoltarea pietei on-line destinata tranzactionarii produselor agricole ecologice prin intermediul sitului www.agricultura-ecologica.ro.