SUA contra vechii Europe. Disputa din sinul NATO a reaparut si in cadrul summitului de la Riga, unde in ciuda declaratiilor oficiale, liderii Aliantei nu au reusit sa ajunga la un acord asupra implicarii in Afganistan.
In timp ce Statele Unite doresc suplimentarea de trupe, mai multe tari europene, in frunte cu Franta si Germania, au refuzat sa trimita mai multi militari in sudul tarii, zona cea mai periculoasa din cauza militantilor talibani. Neclar ramine si viitorul Aliantei, care fie se va extinde in continuare, fie va ramine la nivelul spatiului euro-atlantic.
Cea mai importanta chestiune a reuniunii NATO, cea privind implicarea in Afganistan a fost rezolvata la nivel declarativ.
"Prioritatea cheie a Aliantei Nord-Atlantice este de a contribui la pacea si stabilitatea in Afganistan", se arata intr-o declaratie semnata de reprezentantii tuturor celor 26 de state membre., citata de agentiile de presa internationale.
''Ne reafirmam puternica solidaritate a Aliantei noastre si ne angajam sa asiguram ISAF (Forta internationala de asistenta si securitate pentru Afganistan) cu fortele, resursele si flexibilitatea de care are nevoie pentru a asigura succesul misiunii".
[c:1:s]Dar dincolo de vorbele frumoase, dezacordurile dintre principalele forte din NATO ramin in continuare puternice, asa cum au fost inca de la inceputul reuniunii de la Riga (Letonia).
Cei 26 nu au ajuns la o intelegere asupra deplasarii trupelor in sudul Afganistanului, acolo unde au loc cele mai dese ciocniri cu militantii talibani, asta in ciuda presiunii Statelor Unite, care solicitase expres asa ceva prin vocea presedintelui George Bush.
Franta si Germania au acceptat totusi ca trupele pot fi deplasate mai usor in Afganistan, dar nu vor trimite mai multi militari in sudul tarii, zona cea mai periculoasa din cauza talibanilor, conform BBC Online.
In schimb insa, Olanda si Romania s-au declarat de acord ca regulile deplasarii trupelor din Afganistan sa fie mai lejere.
La 5 ani de la indepartarea regimului taliban, in Afganistan nu este deloc liniste. Ba chir, in ultimele luni cei 32.000 de soldati ai NATO prezenti aici s-au confruntat cu o noua escaladare a violentelor, ca urmare a intensificarii luptelor de gherila cu talibanii.
Aproape 4000 de oameni au murit anul acesta in Afganistan, un sfert dintre acestia fiind civili. 90% dintre militarii cazuti in lupte au fost americani, britanici, canadieni si olandezi.
Roza vinturilor pentru NATO
Un alt punct luat in discutie in cadrul summitului de la Riga, care este primul tinut de NATO intr-o tara fosta sovietica, se leaga de largirea parteneriatului cu alte state.
[c:2:d]Nici aici lucrurile nu sunt foarte clare. Iarasi, Statele Unite au un punct de vedere diferit de cel European. Washingtonul ar dori transformarea intr-o alianta globala, care sa includa nu doar noile state din Balcanii de vest, ori Georgia - din zona Caucazului, ci si tari din alte emisfere, precum Japonia, Coreea, Australia sau Noua-Zeelanda.
Pina una-alta, NATO a invitat Serbia, Bosnia-Hertegovina si Muntenegrul sa adere la Parteneriatul pentru Pace, care constituie un prim nivel de dialog institutional cu Alianta.
"Am invitat aceste trei tari sa se alature Parteneriatului pentru Pace", se arata in declaratia comuna adoptata la incheierea summitului NATO de la Riga.
Liderii celor 26 de tari membre NATO au subliniat insa ca se asteapta ca Serbia si Bosnia sa coopereze deplin cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI).
"Alianta a vrut sa trimita un semnal politic Serbiei si Bosniei-Hertegovina", a afirmat secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer.
La randul sau, presedintele american George Bush a anuntat ca "usa Aliantei ramane deschisa pentru Georgia sau Ucraina, dar si pentru alti posibili noi membri".
