Dar, dincolo de beneficiile de imagine pe care le obtin institutiile respective si autorii vizibili pe Web, e cazul sa ne intrebam ce aduc noile initiative media cititorului. Raspunsul e unul imbucurator: un plus de valoare editoriala considerabil. Iar acest plus vine din criza publishingului clasic.
La Realitatea TV si la Mediafax, blogurile arata, surprinzator pentru publicul mai larg, ca in agentia de presa sunt si oameni care stiu sa scrie si altceva decat stiri, dar si ca intr-o televiziune specializata in viteza de reactie exista si minti reflexive, care sunt capabile sa interpreteze evenimentele sau sa chestioneze semnificatia lor.
Cristi Dimitriu (Mediafax), Bogdan Pitaru si Constantin Cretan (Realitatea) sunt trei dintre anonimii care au servit publicul in functii impersonale si cu totul lipsite de expunere, iar acum au ocazia de a-si regasi numele si chipul pentru a intra intr-un dialog unu la unu cu cititorii, pe internet.
Si ei, si altii fac parte din generatia care are azi intre 30 si 40 de ani, deci suficienta experienta si mestesug pentru a "posta" relevant.
Sunt doar cazurile cele mai vizibile dintr-un intreg trend, in care culegatorii profesionisti de informatie ajung la public intr-un mod mai putin constrans si deci mai proaspat decat in pagina tiparita sau pe laconicul crawl al televiziunilor, de unde provine Pitaru.
Anul trecut, doar cateva institutii profesioniste de media si-au lansat bloguri: "Evenimentul zilei", HotNews, cele trei ziare de sport si "Compact". Epoca pionieratului a trecut, iar blogurile prevestesc un lucru de care incepe sa se vorbeasca tot mai mult in strainatate: migratia presei clasice spre internet.
Acolo, competitia e mai acerba, fiindca nu ai nevoie de forta investitionala, iar know-how-ul e uneori mai putin important decat creativitatea curajoasa. Or, presa clasica se adapteaza mult mai greu in astfel de situatii... altfel decat pe internet.
