Intoarcerea lui Traian Basescu la Cotroceni pare o certitudine, cel putin din perspectiva ultimelor sondaje de opinie. Acesta este motivul pentru care actorii politici au inceput sa fie preocupati de strategiile postreferendum.
In timp ce presedintele Traian Basescu a lansat un proiect in 11 puncte prin care propune o reforma administrativa si politica, partidele care ii cer demiterea avertizeaza sumbru ca haosul si criza politica se vor amplifica.
Votul uninominal este o mai veche preocupare a presedintelui transformata in arma electorala inaintea suspendarii, iar amenintarea cu organizarea unui referendum a pus pe jar partidele. Comisia de cod electoral a fost in adormire pana acum, iar faptul ca PSD si PNL au resuscitat-o, angajandu-se ca pana la finele lunii mai sa elaboreze o noua lege, demonstreaza ca exista potential de negociere.
Motivul este simplu: tema este populara - peste 70% din electorat doreste votul uniominal, este o marota a presedintelui si orice taraganare va fi penalizata. Chestiunea asupra careia vor putea sa apara neintelegerile este tipul de vot, stiut fiind ca in momentul de fata exista
opt proiecte, dintre care cele ale PSD si PNL sunt opuse.
Revizuirea Constitutiei, alta prioritate a presedintelui, va fi un subiect mult mai delicat, pentru ca ea presupune alegerea intre republica parlamentara si cea prezidentiala. Aici pozitiile partidelor sunt mult mai clare si in divergenta cu cea a sefului statului.
PNL, dupa cum a spus-o chiar premierul intr-un interviu la Radio Europa libera, doreste republica parlamentara cu un presedinte decorativ, pozitie pe care se situeaza si PSD, PC si UDMR. Social-democratii si liberalii au constituit in aprilie un grup de lucru pentru modificarea in acest sens a Constitutiei.
Negocierile cu Traian Basescu sunt inevitabile si se vor purta pe stabilirea raportului dintre atributiile presedintelui si cele ale primului ministru. In cazul unui esec al discutiilor, este de asteptat ca seful statului sa propuna un referendum de reviziuire a Constitutiei, initiatori urmand sa fie PD si PLD, care au demarat deja o campanie de strangere a celor 500.000 de semnaturi.
Potrivit tuturor estimarilor, electoratul opteaza pentru republica prezidentala, ceea ce vine in concordanta cu viziunea presedintelui.
Adoptarea legii lustratiei este o chestiune in care presedintele are insuficiente parghii, ea intrand direct in competenta Parlamentului. Legea se afla in momentul de fata la Camera Deputatilor, dar in mod evident nu exista un consens asupra ei. Discutiile vor fi dificile, pentru ca legea nu este dorita de PSD, iar PNL a edulcorat-o.
O forma mai radicala, asa cum anunta acum Traian Basescu, va fi greu de obtinut, dar este putin probabil ca ea sa devina un mar al discordiei.
Extrem de importanta si cu un mare potential de scandal va fi "continuarea reformei in justitie", alta prioritate a presedintelui. Singurele parghii la dispozitia lui Traian Basescu si pe care probabil le va utiliza vor fi cele privind blocarea inlocuirii sefilor parchetelor. In rest, vor continua avertismentele lansate CSM-ului, mesajele catre magistrati.
Datorita nefericitei numiri ca ministru a lui Tudor Chiuariu, discutiile, in special cu liberalii, vor fi tensionate, iar in situatia in care totusi marile dosare isi vor urma drumul spre instante, este previzibila reescaladarea conflictului presedinte-Parlament- partide.
