Omul de afaceri Costica Costanda nu avea nevoie de autorizatia de mediu pentru a putea construi in Parcul Bordei! Aceasta este concluzia care se desprinde din motivarea celor trei judecatori ai Curtii de Apel Bucuresti care, luna trecuta, au dat castig de cauza controversatului om de afaceri Costica Costanda in procesul cu municipalitatea.
„Solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru planuri si programe este obligatoriu doar pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, ceea ce nu se solicita in PUZ -ul propus de reclamant”, se arata in motivarea Curtii de Apel Bucuresti.
Mai mult, acest aviz de mediu era necesar, dupa opinia instantei de control judiciar, numai in cazul planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului.
„Eliberarea avizului de mediu nu este necesara in etapa aprobarii documentatiei privind PUZ, ci in etapa ulterioara, a eliberarii autorizatiei de constructie”, sustin judecatorii CAB, care mai arata ca terenul din zona parcului Bordei nu se afla in zona protejata si nici de protectie a vreunui monument istoric.
Instanta arata ca “legea defineste activitatile cu impact semnificativ asupra mediului, iar proiectul propus de reclamant - locuinte civile - nu se incadreaza in categoria planurilor cu impact semnificativ asupra mediului, acestea fiind, conform OUG 195/2005 - constructii industriale, benzinarii”.
Potrivit aceleiasi motivari, instanta considera ca principalii vinovati pentru scandalul legat de Parcul Bordei sunt consilierii municipali.
Potrivit magistratilor Curtii de Apel Bucuresti, despagubirile de peste 17 milioane de euro primite de Costanda reprezinta jumatate din valoarea minima de inchiriere pe care acesta ar fi obtinut-o daca ar fi construit, suma fiind stabilita de o expertiza facuta in dosar. “In cauza sunt intrunite toate conditiile raspunderii materiale, intrucat exista fapta culpabila a paratei (n.red.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti) de a nu supune spre aprobare cererea formulata de reclamant si, ulterior, refuzul de a aproba aceasta cerere.
Exista o legatura de cauzalitate intre fapta CGMB de a nu aproba documentatia depusa si prejudiciul invocat de recurent (n.red. Costica Costanda), prejudiciu care a fost acordat la o valoare minima fata de calculele efectuate de expert”, se arata in motivarea hotararii.
Magistratii Curtii de Apel Bucuresti sunt de parere ca docu?mentatia depusa de Costica Costanda la Consiliul General a fost completa, avizul de mediu nefiind necesar la acel moment. In plus, chiar un studiu geotehnic releva „inexistenta impedimentelor tehnice pentru realizarea proiectului”. De aceea, arata instanta de recurs, „refuzul paratei (n.red.
Consiliul General) de a aproba PUZ este nejustificat (...) in niciun caz autoritatile nu pot restrange, prin emiterea de acte administrative, prerogativele dreptului de proprietate al unei persoane fizice, chiar daca ingradirea folosintei terenului se intemeiaza pe un interes public”.
