In cartea sa, Opiul intelectualilor, Raymond Aron incearca sa demonstreze ca inteligenta si cultura nu impiedica fanatismul si propune o analiza ramasa pana astazi actuala a contradictiilor stangii franceze. Cartea a fost publicata recent la editura Curtea Veche.
Denuntand conformismul marxizant al intelighentiei franceze din anii 1950-1960, Raymond Aron este vazut, in contextul disputei intelectuale a epocii respective, drept principalul oponent al lui Jean-Paul Sartre, perceput ca un campion al intelectualilor angajati de partea stangii.
In cartea sa Opiul intelectualilor, publicata la numai doi ani dupa moartea lui Stalin, in 1955, Aron condamna adeziunea colegilor sai intelectuali la o filozofie cu tendinte totalitariste aplicata de un regim cu porniri dictatoriale.
Alcatuind o istorie a miturilor politice franceze, o critica din perspectiva filozofica a marxismului si o sociologie a intelectualilor, argumentatia sa convingatoare subliniaza deriva „intelectualilor aflati in cautarea unei religii“, care au tradat ceea ce ar fi trebuit sa constituie ratiunea lor de a fi — cautarea adevarului, informeaza editura.
