 |
I-auzi-o pe-asta: “Reformarea clasei politice. Acum, ori niciodata”! Sau pe-asta: “O noua generatie de politicieni. Daca nu noi, atunci, cine!?” Sau: “Revolutia morala printre alesii neamului. Aaa...Ieri!”.
Sintagmele acestea, repetate in sute de mii de articole de presa, in ziceri vehemente la televizor, pe bloguri si pe forumuri online cu naduf, ma fac sa zambesc amar.
Pai, fratioare, am si eu o opinie: cei care solicita asta - cartitorii natiei -, cu indreptatire si din varf de subtiri buze, ori idealisti rai si fara pereche, ori sunt pretendenti la o onorabilitate lipsita de minima indreptatire. Sau ceva. Intre.
Cartitorii natiei?! Cam ca mine, ca nu ma mai feresc de mine, de la o vreme: un nene roman - pufnitor si urmuzit cu forta si prin forta trecerii comunismului, a tranzitiei si a capitalismului izbavitor peste organism, dupa 39 de ani de trai, nineaca. Petrecuti de-a lungul, de-a latul si, desigur, in sanul tarii mele.
De ce ne-o fi placand noua - urmuzitilor cu de-a sila, mici, multi, vioi - sa taiem in felii realitatea asta mare, sa scoatem din ea numai ce credem ca nu ne priveste direct, si sa luam doar feliile in care vrem sa nu ne regasim la puricat, la criticat, blamat si la ridicat pretentii din astea, ultimative, tragice - nu ma mai intreba, ca stii bine.
E asa: fuga de propria responsabilitate se rezolva usor, prin raportarea la un element exterior tie, pe care il calaresti critic pana cand el devine dracul, iar tu - ce altceva decat insusi Ingerul personal si cu atat mai mult national, monsere! Milioane de ingeri romani critica aceasta clasa politica care - ca un facut - se preteaza la cacofonii naturale, dupa cum bine rimeaza si aici, pe text.
Clasa politica romaneasca, sub nivelul de alcoolemie permis
Pentru cine vrea sa stie, clasa politica romaneasca inseamna - da, da, da - ceva mai putin de 44 de mii de cetateni aflati pe teritoriul nostru suveran. Ei sunt alesi dintr-un potential de 18 milioane de alti cetateni. Care au ales sa-i aleaga pe altii, nu sa fie ei alesi; c-asa-i in politica.
Ei bine, clasa politica romaneasca sunt (e!) doar acestia, alesii: primari de sate, de comune, de orase, de sectoare de capitala si de primar de capitala (una bucata), consilieri locali, de consilieri judeteni, ministri - desemnati de politicieni, prim ministru - desemnat de presedintele tarii, de parlamentari alesi pe liste si de, bineanteles, uuultimul, dar nu cel din urma - presedintele de tara (una bucata).
Astfel, functiile politice sunt ale dracului de putine, daca le raportam la cele 22 de milioane de locuitori. (Care estem, daca tot suntem. Nu?!) Cei care le ocupa reprezinta 0,024 % din potentialul electorat, de aproximativ 18 milioane de insi cu urechea la politica. Din totalul populatiei, politicienii romani reprezinta 0,002%. Sub nivelul de alcoolemie permis.
Ok! Ok! Biiine! Am gasit dusmanul natural al romanilor: politicianul roman.
Cand vezi sondajele de opinie, te apuca paradoxurile urmuziene: cum dracului, vere, se face ca exact cei mai huliti indivizi din Romania - politicienii - sunt vedetele media ale zilei, fac rating-uri uneori sufocante la televizor, bulucesc oamenii prin piete publice si baga in depresie o natie intreaga!? De ce ei, nenorocitii astia de politicieni atrag atentia, sunt urmariti, cautati
de paparazzi, de ce pentru ei sunt facute sondaje, de ce pentru ei sunt organizate alegeri nationale, pentru ce se distrug vieti, farfurii, pahare, valori si alte televizoare, pentru ce - ma rog - sunt declansate certuri-monstru cu vecinii, sau cu propria consoarta?
Ori cu soacra-ta, ma?
De ce HotNews posteaza zi de zi politica, politica si chiar politica, neamule? Sunteti nebuni, bai, astia care imi gazduiti gandirea scrisa, astazi!?
Ma intreb: jalnica reprezentare a politicienilor romani este cumva o jegoasa si ea oglinda-oglinjoara a discutabilei noastre prezente de zi cu zi, in tara noastra cu care treba sa ne falim? O oglinjoara pe care nu vrem sa o vedem si in care nu dorim sa ne reflectam?
Pana unde ne masuram propria moralitate sociala, politica? Sub norma de alcoolemie permisa? Sau peste?
Ma intreb si eu: cat la suta din comportamentul exemplar pe care il cerem politicienilor romani, pe care - shit, de shit! - i-am tocmai ales, pretindem ca ni-l aplicam noua insine? Fiecaruia? Personal? Zi de zi? Clipa de clipa?
Cat?...
Cat?....
100 %? 50%? 10%? 1%? Sau, asemenea existentei fizice, reale a clasei politice din Romania - adica exact 0,002%?
Norma intreaga la dialog
Oameni buni, care va siliti sa ma cititi, va propun o norma a posibilelor noastre dialoguri, de acum inainte: venind eu - dupa scurta vreme din administratia inalta a neamului -, voi scrie despre noi. Despre multe. Inclusiv despre voi. Voi, cei stand comod in fotoliul inchizitorului de serviciu, care isi iubeste pana la ura Romania. Romania lui.
La randul vostru, voi - cei ramasi edenic in alegerea nobila a neamului de a alege raul cel mai mic, dintr-un rau atat de mare (definitia minimalista a democratiei!?), veti dialoga cu mine prin ura, naduf si opinii preconcepute despre politicienii romani, in general. Ca si despre unii, profitori ca mine - veti zice degraba -, aciuati pe langa unii politicieni.
Stimabilii mei politicieni, spre deosebire de aia, ai lor, nestimabili in veci. Ai celor cu care nu esti de acord, bre!...(Am experienta neplacuta si in totul necesara a executiilor morale si profesionale, in urma reactiilor forumistilor patriei. Urmare a editorialelor pe care le scriu vinerea, pentru “Jurnalul National”.
La invitatia exclusiva a lui Marius Tuca - om de presa de tranzitie si rea, dar mai ales si atat de buna, pe care il cunosc de ani de zile. Care cred ca ma apreciaza mai mult ca fost jurnalist, decat ca orice altceva. De aceea mi-o fi si propus sa scriu la ziarul lui. Vreau sa cred. Si pentru care ii multumesc, ca nu am apucat pana acum.
Daca imi va placea dialogul de pe HotNews - adica daca voi rezista injuriilor voastre pana la capat, dragilor! - voi continua sa va prezint o oarecare fata (moaca, mutra, muian?) a realitatii politice pentru care traiti virtual, altfel decat o vedeti voi, care nu faceti, dar consumati politica.
Pe paine amara.
Daca nu, ok. Voi continua sa scriu. Oricum.
P.S. Scrie la sertar, ba!, imi recomanda o voce care vine...
jalnic. chiar te credeam un tip misto.
Dar averile insumate ale acestora si ale acolitilor lor depasesc cu mult averea totala a prostimii!
TRAGEDIA este ca dupa ce sunt votati, foarte putini dintre alesi se mai gandesc la cei ce i-au ales. Scopul majoritatii este INAVUTIREA cu orice pret si cu DISPRET SUVERAN fata de lege si alegatori. Se fura peste tot in lumea aceasta, dar la noi se intrece orice limita!
Pacat d-le Saftoiu!
Sunt surprinsa, neplacut as putea spune, de faptul ca asta intelegeti prin explicarea unor probleme importante pe limba cator mai multi romani.
Inseamna ca asa vedeti dvs marea masa a romanilor care consuma politica: mai saraci cu duhul, oameni la care ajunge numai un limbaj mistocaresc, ca o manea.
Pacat, domnule Saftoiu. Prefer sa incercati sa ne ridicati la nivele mai inalte decat sa coborati mai jos decat nivelul nostru.
Shi chiar bah vericule! Vezi ca nu prea tzi-a ieshit faza asta cu vorbitul (sau scrisul) shmecker mancatzi-as! Eu zice ca mai bine ai scrie cum ai invatzat la shcoala si sa lashi vorbitul mishtocaresc pentru altzii care altfel nu shtie.
Iar pentru cei care inca mai cred ca poporul roman nu-si merita soarta... sa se mai gandeasca. Politicienii nostri nu s-au votat singuri. Care au fost destepti au plecat demult, au mai ramas 0,002% care e prea departe de pragul parlamentar.
cred c-ai intuit bine cum ca orice natie are politicienii
pe care si-i merita.
Io din pacate is cam sceptic despre telu' ce ti l-ai
propus. Sa educi civic si politic o masa infecta de
oameni cum e Romania, mi se pare cam imposibil. Sa
nu ma-ntelegi gresit, m-as bucura sa reusesti macar
0.002%, da' nu cred c-o sa reusesti. Ba mai rau,
incercand sa judec pozitiv, mi-am stors umpic creierii
si, a dracu' treaba, nu-mi vine nici o idee cum s-ar
putea reusi asa ceva. Pe termen scurt, ma refer (2-5
ani). Pe termen lung, ii clar, prin educatia oferita de
un sistem de invatamant cat-de-cat pus la punct.
Da' in urmatorii zece ani, io cred c-o sa avem aceeasi
clica de cioflingari si becalisti la putere -- atat la
palatele din Bucuresti cat si la primariile de p'in sate.
Da' eniuei, ca sa-nchei intr-o nota ne-negativa: domnu'
Saftoiu, Dumnezau sa-ti deie sanatate si putere ca sa
scri (sic!) mai departe pa saitu aista, ca-mi place de
matale.
Trecand peste bariera limbajului, care poate fi modificat, nu imi este clar ce doreste dl. Saftoiu.
Dar poate ne clarifica ideile sale, raspunzand la cateva intrebari:
1. Intr-o democratie reprezentativa, asa cum este cea romaneasca, nu este rolul publicului (si prin extensie al mass-media) sa fie interesata ce fac politicienii alesi?
2. Nu este normal ca politicienii alesi sa fie mai cinstiti si mai priceputi decat cei care comenteaza din fotoliu? Si daca da, astfel de calitati trebuiesc ascunse de catre politicieni atunci cand publicul o cere?
3. Nu este normal scepticismul publicului atunci cand vede ca marimea vilei depinde de marimea demnitatii publice sau atunci cand vede ca procesele pe rol ale demnitarilor dureaza mai mult decat ale altora si aproape niciodata nu se termina prin condamnare?
4. Nu este normala o schimbare a clasei politice? Nu este benefica o innoire continua a clasei politice? Oare de ce atunci se limiteaza mandatul presedintelui la doar doua?
multumesc
Domnule Saftoiu, multumesc pentru articol. Din cauza limbajului, mi-a fost greu sa il citesc pana la capat, la mine functioneaza a oarecare cenzura a bunului simt si dvs ati fost putin sub linie. Dar, e OK, merge o data. Daca tineti cont de sfatul unora dintre cei care posteaza si vorbiti mai curat si mai direct (metaforele in politica nu ma prea incanta), o sa citesc si urmatorul articol.
Astept sa aud ce aveti de spus.
Nu-i musai sa fie geniala, nici radicala, nu vreau sa schimb lumea de maine. Un pic, ceva, care sa conteze cam a "unu la 22-a milioana parte". Si poate sa aiba efect si peste zece ani, o sa-i prinda bine lui fiu-meu.
Deocamdata am facut (fac) urmatoarele:
- ma uit mai putin la televizor. Cam un sfert din cat ma uitam pana acu' vreo sase luni. Cand ma uit, am grija la ce. Asta AJUTA la sanatatea natiunii (a mea, ca sunt o picatura dintr-o natiune)
- nu mai injur pe Tariceanu, nici pe Basescu, nici pe Iliescu. Numai pe Becali si pe Vadim, dar sper sa-mi treaca in 2-3 saptamani. Asta AJUTA si mai mult, nu-i mai poluez pe cei din jurul meu cu idei negative. In timpul ramas liber, incerc sa gasesc idei pozitive, si sa vorbesc despre cei care fac ceva bun.
- am facut mici donatii. Nu prea mi-e clar cum sa le selectez pe cele care chiar ajuta. O fetita bolnava, un sat inundat. Oare banii ajung la cine vreau eu?
- incerc sa-l conving pe taica-meu ca "Becali nu ne trebe".
Si mai sunt vreo cateva.
Aveti alte idei? Voi ce faceti sa va (ne) fie mai bine?
Io am inceput sa urmaresc ziarele locale de informatie civica(de exemplu, Agenda -- in Timisoara), si sa ma informez despre sedintele Consiliului Local si ale Consiliului Judetean, despre dezbaterile publice organizate de institutii, si cand o sa fie vreo tema interesanta am sa particip sa-mi spun si io parerea.
Apoi, am inceput de pe-acuma sa ma interesez despre biografiile viitorilor candidati la primarie / consiliu local din satul meu de origine (si unde inca am domiciliul oficial), si-o sa-l sustin pe ala ce-o sa mi se para cel mai potrivit pentru comunitate.
Am inceput sa nu mai injur in trafic, ba chiar sa fiu de treaba -- sa dau prioritate incepatorilor, autobuzelor etc. De asemenea, pe cat posibil nu mai parchez pe borduri si iarba, chiar daca trebe sa las masina 50-100 de metri mai departe; mersul pe jos nu strica :)
Nu in ultimu rand, uite, imi dau cu parerea pe forumuri, emit opinii politice prin "societate", particip la "manifestatii" -- de exemplu o fost de curand ceva miting al biciclistilor, m-am dus si io, desi n-am bicicleta, da' am considerat ca au dreptate.
Si, desigur, am inceput seria discutiilor filozofice cu bunica-mea, sa-i explic de ce sa nu mai voteze "cu Iliescu". Dar in privinta asta n-am asteptari prea mari :))
P.S. din pacate, inca n-am reusit sa ma vindec de o buba: cand vad pe strada masini "oficiale" (numere cu GUV, DEP, geamuri fumurii, proiectoare albastre), ma enervez si incerc sa le sicanez: merg incet in fata lor, nu le las sa ma depaseasca... Sper sa nu-mi treaca degraba :D
Societatea romaneasca promoveaza mita, spaga, conflictul de interese. Daca faceti o mica analiza veti constata ca acestea exista absolut la toate nivelele, singura deosebire este ca pe masura ce creste functia cresc si sumele. Daca nu s-ar oferi spaga nu s-ar lua... de vina e si ala care da nu numai cei ce iau. Daca inca sustineti ca romanii au principii de ce nu exista pe agenda publica problema spagii si a conflictului de interese? De ce nu scad in sondaje personajele politice prinse la furat? De ce inca mai au alegatori partidele politice care promoveaza oameni certati cu legea? De ce mai este inca in functie un ministru cercetat penal?
Raspunsul e simplu, ii meritam. Daca nu ne-ar reprezenta ar fi zburat demult din functii, dar tot romanul prefera sa vorbeasca si sa faca fix nimic. A critica de dragul criticii e o forma de poluare verbala
Care 0,002% d-le? Ce matematica calculasesi d-stra acolo?
Ca cei 44.000 sunt 0,2% din cei 22 milioane de romani si nu 0,002%, iar daca raportam doar la electorat atunci procentul creste ingrijorator. E mare, o clasa politica care plotilizeaza. :))
Politicieni multi, dar degeaba...
Pentru mai multe detalii, cei care cunoasteti limba engleza, cautati cu un motor de cautare ca cel de pe www.google.com ce inseamna "participative democracy" sau "direct democracy".
Cat?...
Cat?...."
Tocmai am facut o evaluare si indraznesc , draga domnule sfatoiu - judecator al publicului , sa "pretind" ca ma tin zi de zi , clipa de clipa cam de 66,6% din principiile de ordin etic pe care ma astept ca politicienii sa le respecte macar in exercitiul functiunii lor de "dusman de serviciu" al poporului .
Dar stiti ceva ? io cred ca sunteti in misiune aici la hotnews . ba chiar cred ca as putea face si o evaluare a misiunii dumneavoastra :
1. de 3 lei : sa masurati nivelul nevrozei reactionare pe internet
2. de 0,002 dolari : sa contracarati cumva isteria de masa ce a cuprins "populatiunea virtuala" ce "uraste" si ponegreste cu furie tagma politicienilor .
3. de 2 bani : sa ne convingeti ca suntem la fel de rai ca si politicienii .
si niste nedumeriri :
1. cum de a permis hotnews o asemenea peltea cu iz politicianist in paginile sale ?
2. cum de poate fi atit de naiv un "scriitor" la ziar incit sa'si inchipuie ca cititorii lui pot fi atrasi cu insulte . Domnule Sfatoiu , ne insultati cu comparatiile dumneavoastra . NOI [majoritatea celor ce frecventeaza locantele tulburi ale blogosferei] NU SUNTEM CA EI ! in plus am fost destul de inteligenti [majoritatea dintre noi] sa nu ne inregimentam in niciun fel in actualele organizatii parlamentare atita timp cit era evident ca nu de consilierea ori cunostintele noastre au nevoie acesti indivizi , ci de numele nostru nepingarit . si mai gresiti undeva [si nu numai dumneata] : in presupunerea ca noi urim toti politicienii , e o mica confuzie la mijloc : nu'i urim , ci doar ii dispretuim , si nu pe toti , doar o majoritate simpla , de fiecare data :))) ...cea prezenta la orice votare a unei legi concepute exclusiv ptr folosul lor.
stilul andreigheorghe nu va prinde deloc , dar puteti incerca sa'mi inchideti comentariu'n nas .Ok ? biine . nu ma supar pe dumneata si nici n'o sa incep sa urasc hotnews :)))
pese : daca tot v'ati permis sa vorbiti in numele intregii neonomenclaturi mi'am zis ca n'o sa abuzez prea mult folosind pluralul majestatii .
deci...cum ar trebui sa iau io elucubratia asta a dumneavoastra din care reiese ca avem conducatorii pe care ni meritam ? nu credeti ca ar fi de bun simt sa constatam ca nomenclatura asta nu'si merita poporul ? unul mult prea cuminte , rabdator , muncitor si tolerant . si care , da , da spaga ca sa supravietuiasca ?