Lucrările de punere în siguranță a Hanului Solacolu, de pe Calea Moșilor nr.134-134A, nu vor începe anul acesta, deși clădirea poate să cadă în orice moment peste trecători și să omoare pe cineva. Primăria Capitalei a devenit proprietarul imobilului la începutul acestui an, după finalizarea procedurii de expropriere, dar abia acum clădirea este expertizată ca să se stabilească soluția tehnică pentru punerea în siguranță. Nu vorbim de consolidare și restaurare, ci doar de sprijinirea zidurilor, ca să nu cadă peste oameni și peste tramvaiul care trece chiar prin față.
Într-un scenariu optimist, lucrările ar putea începe în 3 luni de acum încolo, potrivit datelor furnizate de municipalitate.
Primăria Capitalei a consemnat banii pentru expropriere în luna ianuarie, însă până banii au fost luați de proprietari, până a fost intabulat imobilul și transferat la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Siesmic, care se ocupă efectiv lucrările de punere în siguranță și consolidare, s-a făcut luna iulie.
Ca să câștige timp, contractul pentru punere în siguranță a imobilului a fost dat pe procedură internă către Trustul de Clădiri Metropolitane, însă chiar și așa, expertizarea clădirii a început abia acum. Bani sunt, dar procedurile sunt greoaie.
„Administrația Municipala pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic a preluat în administrare Hanul Solacolu în vederea realizarii lucrărilor de consolidare, conservare și protejare. A fost semnat contractul de prestări servicii nr. 633/27.09.2022 având ca obiect "Servicii de elaborare a expertizei tehnice de punere în siguranță, a documentațiilor tehnico-economice inclusiv asigurarea asistenței tehnice din partea proiectantului pe toata perioada de execuție a lucrarilor de "Punere în siguranță, conservare și protejare a imobilului monument istoric Hanul Solacolu”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.
Pe 11 octombrie 2022 a fost dat ordinul de începere a expertizei. În prezent se desfășoară în teren scanarea 3D a imobilului, activitate ce face parte din etapa de elaborare expertiză tehnică.
Din păcate însă nu mai este timp ca imobilul să fie pus în siguranță anul acesta, până la venirea iernii.
Termenul pentru elaborarea expertizei este de 30 de zile, încă 15 zile pentru Documentația de Avizare a Lucrări de Intervenție, și încă 30 de zile pentru elaborarea proiectului pentru autorizarea lucrărilor de intervenție.
Așa că, în cel mai bun caz, dacă toate termenele se respectă, ajungem în ianuarie 2023.
”Imobilul este în prezent nefuncțional și într-o stare de degradare majoră, din cauza lipsei întreținerii și a lucrărilor de reparații în urma seismelor majore din anii 1940, 1977, 1986, 1990 care au afectat drastic structura de rezistență a clădirii, a acțiunii factorilor meteorologici (intemperii, diferențe bruște și mari de temperatură interioară), a coroziunii etc. În prima fază se va face o expertiză tehnică de punere în siguranță care va evalua starea tehnică a clădirii și va stabili măsuri de intervenţie imediate pentru punere în siguranță ce vor fi preluate în DALI”, se mai arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.
Abia după punerea în siguranță, Primăria Capitalei poate face proiectul pentru consolidare și restaurare, iar aceste lucrări sunt complicate și pot dura până la 4-5 ani.
Despre Hanul Solacolu
Hanul Solacolu este monument istoric și se află pe Calea Moșilor nr. 134-134A. Cu fiecare zi care trece, starea clădirii se agravează și pe lângă faptul că se pierde un imobil valoros, zidurile rămase riscă să cadă oricând peste trecători și să se producă o tragedie.
Hanul Solacolu a fost restituit în natură în 2003 către Solacolu Emilia, Solacolu Teodora - Emilia, Solacolu Bucur - Cristian şi Solacolu Ion Şerban în baza Dispoziţiilor Primarului General nr. 981/2003 şi nr. 1192/2003. De atunci a fost lăsat în paragină.
Hanul Solacolu a fost construit în 1859, la comanda fraților Solacoglu din Istanbul. Construcția a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar și-a păstrat caracterul de locuință până spre sfârșitul anilor ’80, când a fost în pericol de demolare.
Pe lângă valoarea arhitecturală, hanul prezintă și o valoare memorială internațională, deoarece acolo a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul Războiului de Independenţă, fapt amintit de o placă comemorativă, amplasată pe faţada clădirii de ambasada Bulgariei.
După anii '90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei fiind locuită de mai multe familii repartizate de fostul ICRAL sau care ocupau ilegal spaţiul. În 1997, aflat încă în proprietatea Primăriei Generale, hanul a fost introdus în Planul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric. (Citește aici mai mult)
În anul 2010, acoperișul clădirii s-a prăbușit. Proprietarii au fost amendați în mai multe rânduri din cauza situației în care se află imobilul.
După nenumăratelearticole de presă și sesizări ale societății civile, exproprierea hanului a fost aprobată în 2019, însă pentru că nu s-a făcut în 90 de zile, nu mai putea fi făcută.
Consiliul General a aprobat în noiembrie 2021 actualizarea costurilor pentru exproprierea hanului Solacolu. Costul aferent exproprierii a scăzut de la 5,6 milioane lei la 4,5 milioane lei. În ianuarie 2022, clădirea a fost în final expropriată.
”Avem undă verde pentru începerea lucrărilor la Hanul Solacolu, una dintre clădirile-simbol din patrimoniul Bucureștiului, construită în 1859. Chestiunile financiare privind exproprierea au fost rezolvate, suma fiind consemnată în cont, deci Municipiul București devine proprietar, urmând să fie începute în curând lucrările de punere în siguranță a clădirii. Vom accesa apoi banii pentru restaurare, cu scopul de a transforma Hanul Solacolu într-un spațiu cultural de ținută pentru bucureșteni”, a scris primarul Nicușor Dan pe pagina de Facebook, în ianuarie 2022.
4
17
