Spațiile publice din București sunt pline de mașini parcate, reclame, chioșcuri și mizerie, potențialul uriaș al orașului fiind greu de intuit. Cu puțină voință și autoritate, orașul nostru ar putea avea piațete și spații publice la fel de frumoase ca Viena, Barcelona sau Amsterdam. "Străzi pentru oameni" ne arată cum s-ar putea transforma orașul nostru.

Propunere de amenajare a spatiului public dintre Parcul Ionid și Grădina IcoaneiFoto: Strazi pentru oameni

Asociația "Străzi pentru oameni" a fost înființată anul trecut de un grupde prieteni, majoritatea arhitecți, urbaniști, care merg pe bicicletă, pe jos, cu transportul în comun și care s-au săturat să facă slalom printre mașinile parcate peste tot.

• ”Străzi pentru oameni a fost format de un grup de prieteni, acum 9 luni. Noi suntem pietoni, bicicliști, mergem cu transportul public și ne-am gândit să înființăm un ONG și să definim niște proiecte concrete.
• La Străzi pentru Oameni avem două direcții principale de acțiune: arătăm beneficiile orașului pentru oameni prin proiecte punctuale și sancționăm luarea pe persoană fizică a domeniului public cu ajutorul autorităților.
• Vrem să convingem oamenii să meargă cât mai mult cu transportul public și pe jos făcând spațiile publice cât mai atractive pentru pietoni”, a declarat pentru HotNews.ro George Vasiliu, reprezentantul asociației.

ONG-ul a organizat până acum două concursuri de idei pentru amenajarea a două dintre cele mai valoroase piațete din acest oraș, care din păcate sunt imense parcări. Este vorba despre spațiul dintre Parcul Ioanid și Parcul Icoanei și spațiul dintre Ateneul Român și Palatul Regal. Rezultatul este spectaculos.

Fără mașini între Ateneul Român și Palatul Regal

Proiectul care a câștigat concursul de idei pentru spațiul dintre Ateneul Român și Palatul Regal propune creșterea cu 30% a spațiului dedicat pietonilor, transformarea ]n pietonale a străzilor Constantin Esarcu și Benjamin Franklin și noi insule verzi care aduc viață într-un spațiu în prezent acoperit integral cu asfalt. Autorii sunt: Tudor Lulciuc, Laura Manole, Cezara Matei și Gabriela Udrea, iar premiul oferit a fost de 6.000 lei.

În total, 26 de studenți, organizați în 10 echipe, au înscris 81 de planșe cu propunerile lor pentru zona dintre Ateneu și Palatul Regal. Propunerile au fost votate de 3.478 de oameni, iar redistribuirile din social media au făcut ca ideile tinerilor arhitecți și urbaniști să fie văzute de peste 110.000 de oameni, a anunțat ONG-ul pe pagina de Facebook, la finalul concursului.

Concursul pentru spațiul dintre Parcul Ioanid și Icoanei a fost câștigat de proiectul care propune o regândire radicală a zonei: 1500 de m² de spații verzi noi în Piață și 555 de m² de spații noi verzi în Grădina Universitarilor. Proiectul câștigător a fost elaborat de Ștefan Jurca.

• ”Este anormal ca două parcuri monument istoric, realizate în perioada 1870 să fie legate printr-o parcare improvizată și în mare parte ilegală. (...) Cât de frumos ar fi să te poți plimba nestingherit de traficul rutier între două parcuri-monument.
• Ce poveste frumoasă se poate crea mergând pe jos de la Biserica Anglicană, pe un Pictor Arthur Verona pietonal, iar apoi pe un traseu pietonal lung, tocmai până în Bulevardul Dacia.
• Doar imaginați-vă cât de curat vizual ar fi o zonă plină-ochi de monumente istorice și ce fel de oportunități de evenimente, festivaluri sau comunități ar apărea”, se arată pe pagina de Facebook a asociației.

Pietonala Obor

Asociația mai are în lucru un masterplan pentru zona Obor, pe o suprafață de peste 17 hectare, o zonă cu un potențial imens.

Mai întâi, au fost elaborate o serie de idei și variante de lucru care aveau drept scop legarea nodului de transport Obor cu intrarea în Piața Obor printr-o stradă pietonală. Apoi, au fost consultați cei care locuiesc în zonă și proiectul a fost extins.

• ”Este mult de muncă, sunt 17 ha, este zona definită de Șoseaua Colentina, Șoseaua Mihai Bravu, străzile Chriristigiilor și Ziduri între Moși. Acolo am avut o abordare diferită.
• Nu am făcut un apel de idei, ci este un proiect cap-coadă, unde noi am fost de foarte multe ori la Primărie să discutăm și am fost să discutăm și cu oamenii, să facem proiectare participativă.
• Ne-am dus cu pliante, chestionare la fiecare apartament, am întrebat 1200 de oameni, am adunat foarte multe pagini de informație și ne-am apucat să găsim niște soluții pentru zona respectivă”, povestește George Vasiliu.

El spune că, după discuțiile cu riveranii, abordarea a fost complet schimbată, iar transformarea în zone pietonale trebuie făcută ținând cont de nevoile celor care locuiesc acolo.

• ”Am învățat niște lecții foarte importante de la Obor. Noi, ca arhitecți și urbaniști, am venit la început cu niște propuneri radicale de pietonizare și comunitatea a reacționat negativ, pe bună dreptate, pentru că au și ei nevoile lor total legitime.
• A trebuit să găsim un echilibru, în care noi i-am convins pe locuitorii de acolo că o să vină mai puțini oameni cu mașina în zona dacă se va implementa proiectul nostru. Și în felul acesta au fost de acord cu proiectul.
• Când i-am întrebat pe riverani ne-au spus că una dintre cele mai mari probleme este faptul că locurile de parcare le sunt ocupate de cei care vin la piață”, a explicat George Vasiliu.

Principiile proiectului sunt:

• mutarea a cât mai mult din traficul rutier generat de vizitatori înspre transportul public.
• sistematizarea străzilor și configurarea unui acces doar pentru riverani pentru a asigura exclusivitate pentru locurile de parcare ale locatarilor din blocurile ALMO și Aleea Câmpul Moșilor.
• eliminarea construcțiilor parazit și a oricăror improvizații realizare fără forme legale, care parazitează și aglomerează domeniul public.

Reprezentanții asociației își doresc să facă astfel de proiecte în tot orașul.

• ”Dacă reușești să faci niște locuri atractive pentru pietoni, îi convingi pe oameni să mai lase mașina. Bucureștiul este unul dintre puținele orașe care nu are nicio piață publică.
• Nu poți să spui că Piața Victoriei este un spațiu public. Este o intersecție și o parcare.
• Din păcate,spațiile publice din București au o calitate foarte proastă, de multe ori sunt folosite pompieristic pentru un eveniment, dar altfel oamenii nu vin acolo”, a mai afirmat Vasiliu.

El spune că discută cu administrația locală, iar proiectele sunt puse la dispoziție gratuit. Rămâne de văzut dacă vor fi vreodată implementate.

George Vasiliu este de părere că taxele mai mari, dar și investițiile în spații pietonale de calitate ar putea determina bucureștenii să mai renunțe la mașinile personale.

#trotuarelibere

Un alt proiect al asociației este o campanie de eliberare a trotuarelor ocupate de mașini cu implicarea cetățenilor.

Pe pagina de Facebook sunt postate videoclipuri care îi îndrumă pe cetățeni ce să facă și unde să sune dacă mașinile blochează trotuarele, trecerile de pietoni, stațiile autobuze, dar și rezultatele sesizărilor. Totodată sunt explicate consecințele.

• ”Copilul traversează regulamentar, pe trecerea de pietoni. Pleacă de la Școala 62 și merge acasă. Din cauza mașinii parcate ilegal nu poate fi văzut de șofer decât în clipa în care este în fața mașinii. În cazul unui accident este vinovat doar șoferul autoturismului aflat în deplasare? Sau și cel care a blocat vizibilitatea trecerii? Sună la Brigada Rutieră la 021 9544 și cere eliberarea trecerii de pietoni din fața școlii sau grădiniței unde se duc copii tăi. Nu aștepta o tragedie ca să acționezi”, este unul dintre anunțuri.

Dacă tot mai mulți cetățeni sesizează astfel de lucruri, în final autoritățile vor lua măsuri.

• ”Politicile urbane se stabilesc în funcție de statisticile realizate de autorități. Dacă în 95% din sesizările cetățenilor se cer locuri de parcare, atunci orașul va investi în locuri de parcare.
• Dacă în schimb cetățenii aduc către autorități un număr copleșitor de sesizări pentru eliberarea trotuarelor și stațiilor de autobuz (ca în poza atașată), atunci începem să vedem o schimbare”, se arată în alt anunț.