Asociatia Romana pentru Cultura, Educatie si Normalitate (ARCEN) va face un inventar al cladirilor din cele 98 de zone construite protejate din Bucuresti, unde se afla cladiri monument istoric sa cu o valoare arhitecturala ridicata. In prezent, Ministerul Culturii si Primaria Capitalei nu au o imagine clara a ceea ce se afla in aceste zone, ce cladiri au fost demolate, cate sunt in stare avansata de degradare, cate au fost reabilitate si un plan de conservare si punere in valoare a acestora.
Inventarul va fi realizat in perioada martie 2017 - noiembrie 2020, de catre voluntari si specialisti arhitecti, urbanisti si istorici, si va viza cele 98 de zone construite protejate ale capitalei.
"In prezent, patrimoniul construit al Bucurestiului este intr-o avansata stare de degradare, sute de cladiri sunt in stare de colaps sau precolaps si reprezinta adevarate pericole publice. Imobilele din zonele protejate ale capitalei se confrunta cu demolari, degradari grave sau mutilari. Cele mai multe interventii duc la pierderi ireversibile la nivelul identitatii orasului si a peisajului cultural. La nivelul zonelor protejate nu exista nicio baza de date centralizata privind starea imobilelor si a agresiunilor asupra patrimoniului construit. Specificul zonelor istorice este alterat, calitatea vietii urbane scade, iar orasul vechi este supraaglomerat prin aparitia "blocurilor dintre case". Regulamentele de urbanism ale zonelor protejate sunt frecvent incalcate, astfel incat revitalizarea zonelor istorice din Bucuresti si cresterea atractivitatii economice a acestora devin o imposibilitate", se arata intr-un comunicat emis de ARCEN.
Inventarul va fi pus la dispozitia institutiilor statului.
"Prin proiectul "Catalog Bucuresti", ARCEN va pune la dispozitia institutiilor statului, specialistilor din domeniu si locuitorilor orasului o platforma online cuprinzand inventarul tuturor imobilelor din cele 98 de zone protejate, respectiv zeci de mii de date si fotografii, analize si statistici. Inventarul zonelor protejate, realizat in perioada 2017-2020, ar putea deveni un instrument util pentru procedurile de avizare din cadrul comisiilor de specialitate. "Catalog Bucuresti" va semnala erorile existente in Lista Monumentelor Istorice, va atentiona asupra necesitatii clasarii altor imobile valoroase si ar putea deveni fundamentul pentru ameliorarea legislatiei din domeniu si a regulamentelor zonelor protejate din Bucuresti, astfel incat acestea sa favorizeze dezvoltarea armonioasa a peisajului urban si cresterea calitatii spatiului public", se mai arata in comunicatul de presa.
In paralel, ARCEN va organiza, in perioada 2017-2020, o serie de conferinte si dezbateri publice pentru prezentarea si interpretarea datelor culese de pe teren, prioritizarea urgentelor orasului istoric si solutionarea acestora. "Catalog Bucuresti" va reprezenta atat un instrument de educare a locuitorilor capitalei, cat si o initiativa de activare a zonelor protejate ca microcomunitati in interiorul orasului care pot lucra impreuna cu specialistii si autoritatile publice pentru salvarea patrimoniului urban si a peisajului cultural, prin stoparea agresiunilor si conservarea specificului Bucurestiului istoric.
Primaria Capitalei a inceput inventarierea cladirilor darapanate din centrul Capitalei si a reusit sa identifice proprietarii acestora, potrivit unui raport publicat pe site-ul municipalitatii. Astfel, pana la jumatatea anului 2015 au fost identificate 2.208 de imobile, insa de atunci nu s-a mai auzit nimic despre acest proiect. Municipalitatea este obligata de Legea fatadelor sa faca acest inventar, iar pasul urmator este ca proprietarii imobilelor sa fie notificati sa isi repare casele. Daca in termen de un an reparatiile nu se fac, primaria va face acest lucru si va recupera banii de la proprietari. O parte dintre proprietari au fost deja notificati, insa municipalitatea nu poate trece la treaba deoarece nu a aprobat regulamentul in baza caruia sa se faca lucrarile. Potrivit Legii Fatadelor, municipalitatea trebuia sa aprobe acest regulament inca din octombrie 2011, iar casele darapanate trebuiau reparate, fie de proprietari, fie de autoritati, pana in 2013.
1
1
