"Cetatenii considera a crescut coruptia, perceptia coruptiei dupa aderarea la UE n-a inregistrat o imbunatatire notabila, progresele legislative s-au facut adesea la presiune externa, DNA si ANI au fost salvate la presiuni externe si interne, controalele interne din institutii sunt slabe iar integritatea interna nu constitutie deloc o preocupare", sunt cateva din concluziile unui audit al strategiilor anti-coruptie din 2005 - 2010 realizat de doi experti independeti, la recomandarea ultimului raport al Comisiei Europene, din iulie 2010.

Drago Kos si Constantine PalicarskiFoto: Colaj / Sursa: Agerpres

Auditul independent a fost realizat de expertii Drago Kos si Constantine Palicarksy, fiind intitulat "Raport de evaluare privind implementarea Strategiei Nationale Anticoruptie 2005-2007 si a Strategiei Nationale Anticoruptie privind Sectoarele Vulnerabile si Administratia Publica Locala pe perioada 2008-2010 in Romania".

Este vorba de o evaluare extinsa de aproape 100 de pagini a cadrului legal si institutional si a progreselor realizate in lupta anti-coruptie. Vezi in documentul atasat raportul integral realizat de cei doi experti.

Audit Strategie Anticoruptie

Cele mai interesante concluzii

• Strategiile din 2005-2007 si 2008-2010 au fost implementate intr-o mare masura, si au fost intreprinse un numar mare de masuri anticoruptie intr-o perioada scurta de timp. Au fost luate masuri pentru a raspunde fiecarui domeniu identificat initial.
• A existat o lipsa de imbunatatire notabila in perceptia coruptiei dupa aderarea la UE, in ciuda eforturilor continuate de a reactiona fata de coruptia din sectoarele vulnerabile din Romania.
• Progresele legislative accelerate, uneori grabite din multe domenii ale vietii publice, adesea datorate presiunii externe, au rezolvat multe probleme - dar nu pe toate - si uneori au creat unele suplimentare.
• Inca exista un grad mare de neincredere a societatii si conform sondajelor, cetatenii considera ca a crescut coruptia, in ciuda datelor obiective care demonstreaza contrariul. Unul dintre principalele motive ale unei astfel de situatii il constituie absenta indicatorilor de impact practic al strategiilor, creand o impresie coplesitoare ca "nimic sau prea putine s-au facut in practica".
• Strategia din 2008 - 2010 nu a fost bazata pe o evaluare credibila a motivelor si conditiilor de coruptie din Romania, nu a avut in vedere nicio analiza a situatiei reale din teren si, prin urmare, nu a fost o reactie profunda la o amenintare profunda din tara.
• O alta problema legata de implementarea strategiei 2008 - 2010 a fost pasivitatea celor doua puteri in stat: legislativa si judecatoreasca. In ciuda faptului ca strategia era sectoriala si nu includea in mod concret respectivele puteri din stat, acestea nu au facut prea multe pentru a-si aduce aportul la implementarea efectiva a strategiei. De exemplu, si prin contrast, societatea civila a contribuit cu mult mai mult la implementarea strategiei.
• Cele mai importante institutii anticoruptie din tara, DNA si ANI, s-au confruntat cu mai multe incercari de a li se limita eficienta si au fost necesare presiuni interne si externe sustinute pentru a i se permite Guvernului sa le asigure functionarea. In dosarele pe care le are, ANI inca se mai confrunta cu incercari de a i se modifica statutul juridic si competentele.
• Lui ANI inca ii este negat un instrument important: nu poate lua parte direct la procedurile din instanta, atunci cand este vorba de dosare referitoare la confiscarea bunurilor, ci trebuie sa procedeze prin intermediul Comisiilor de pe langa Curtile de Apel, conform hotararii Curtii Constitutionale. In plus, faptele penale identificate de ANI sunt solutionate de serviciile obisnuite de parchet si nu de DNA.
• Faptul ca in Constitutia Romaniei la Articolele 44/8 si 44/9 se foloseste termenul de "averea dobandita licit" se interpreteaza uneori intr-un mod care nu acopera nicio imbogatire nejustificata. Drept consecinta a unei astfel de intelegeri, nu este posibila utilizarea confiscarii extinse in situatii de imbogatire nejustificata.
• In Romania inca nu se implementeaza deplin un instrument foarte important de justitie in cazul luptei impotriva coruptiei, care ar permite organelor de aplicare a legii sa aplice mita fictiva in toate procedurile de drept penal. Pentru moment, doar ofiterilor de politie li se permite aplicarea acestei metode, dar se prevede ca, odata cu noul CPC (Articolul 138) si altor cetateni li se va permite acest lucru - sub controlul organelor de aplicare a legii, bineinteles. Drept consecinta a situatiei juridice existente, organele de aplicare a legii din Romania sunt fortate sa se foloseasca de asa-zisul "regret efectiv" pentru cetatenii care le sprijina, insa metoda aduce dupa sine reactii negative din partea organismelor internationale de monitorizare.
• Orice modificare a legislatiei anticoruptie existente si a legislatiei conexe este insotita de un risc major conform caruia schimbarile planificate ar putea fi folosite pentru diminuarea eficientei intregului sistem anticoruptie.
• Controalele interne sunt, in general, slabe si ineficiente, integritatea interna nu constituie deloc o preocupare.
• Lipseste controlul administrativ efectiv (organismele de monitorizare administrative nu transmit dosarele procurorilor si nu aplica ele insele sanctiuni).
  

Cele mai importante recomandari

• Sa abandoneze abordarea "stare de urgenta" in domeniul luptei impotriva coruptiei, sa planifice cu prudenta viitoarele masuri anticoruptie, intr-un mod cuprinzator si cu atentie si sa asigure abordarea coordonata pe termen lung in ceea ce priveste elaborarea si implementarea masurilor planificate, pe baza vointei reale nationale de prevenire si combatere a coruptiei si nu doar limitate la obligatiile internationale ale Romaniei.
• Sa abordeze prevenirea coruptiei intr-un mod cuprinzator, intorcandu-se la modelul de strategie din 2005-2007, prelungind, insa, calendarul de implementare a strategiilor viitoare cu prioritizari obligatorii ale masurilor planificate si evaluarea periodica anuala a rezultatelor obtinute.
• Sa consolideze statul de drept si sa combata coruptia mai eficace in toate sectoarele din Romania prin intermediul descentralizarii eforturilor anticoruptie, inclusiv prin obligarea tuturor institutiilor sa isi evalueze vulnerabilitatile privind coruptia si sa reactioneze la acestea, prin adoptarea propriilor lor planuri de actiune (metodologia privind evaluarea riscurilor de coruptie a fost elaborata de MAI; in plus, actiuni similare au fost intreprinse in 2008-2009 in legatura cu fondurile de pre-aderare indisponibilizate si cu agentiile de implementare a programelor SAPARD/PHARE). Sa se asigure ca DGA (MAI) si MJ coopereaza pentru diseminarea experientei MAI in ceea ce priveste implementarea metodologiei pentru evaluarea riscului de coruptie.
• Sa includa urmatoarele aspecte in activitatea tuturor agentiilor/ ministerelor din Romania - pregatire profesionala obligatorie pe etica, consolidarea prevederilor disciplinare existente; etica si gestionarea conflictelor de interese ca parte a practicilor zilnice de management; protectia si incurajarea avertizorilor de integritate. Sa se asigure ca aceste aspecte sunt incluse si in cursurile de pregatire ale Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
• Sa asigure stabilitatea si claritatea legislatiei anticoruptie, precum si stabilitatea in activitatea institutiilor anticoruptie, abtinandu-se de la modificarea ne-necesara a cadrului legal, asigurand un buget suficient pentru activitatea institutiilor anticoruptie si dand dovada de sprijin politic pentru eforturile conducerilor acestora.
• Sa aiba in vedere posibilitatea de consolidare a pozitiei ANI (poate prin intermediul instituirii ANI drept categorie constitutionala) si a rolului sau in instante (cel putin prin adoptarea de linii directoare, in cooperare cu Consiliul Superior al Magistraturii, pentru activitatea procurorilor si judecatorilor Comisiilor de Cercetare a Averilor de pe langa Curtile de Apel).
• Sa ia masuri care sa permita aplicarea confiscarilor extinse si sa aiba in vedere inversarea sarcinii probei in cursul procedurilor de indisponibilizare si confiscare a averilor ilicite.
• Sa asigure resursele adecvate pentru imbunatatirea functionarii organismelor de control intern de la nivelul tuturor institutiilor publice, in special pe durata crizei economice, sa protejeze membrii acestor organisme impotriva masurilor de razbunare si sa introduca dimensiunea integritatii institutionale ca o componenta a evaluarii conducerii.
• Sa instituie linii clare de responsabilitate care sa permita atragerea raspunderii politice pentru lipsa de implementare sau slaba implementare a viitoarelor strategii.
  

In decembrie 2010, a fost incheiat un acord intre Ministerul Justitiei si Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), pentru implementarea recomandarii Comisiei Europene din iulie 2010, din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare ("Consolidarea politicii generale anticoruptie, in special printr-o coordonare la nivel inalt si pe baza unei evaluari independente a impactului rezultatelor ultimelor doua strategii puse in aplicare incepand cu anul 2005")

Raportul final, trimis autoritatilor in aprilie 2011, va sta la baza elaborarii noului document de politica publica in domeniul luptei impotriva coruptiei. Bugetul alocat este de aproximativ 31.000 dolari, fiind asigurat de catre PNUD si Ministerul Justitiei, iar proiectul este necesar in vederea implementarii recomandarii Comisiei Europene din iulie 2010.