​Romtelecom sustine Lotul Olimpic de Matematica al Romaniei

VIDEO ​Ioana Tamas si Radu Bumbacea, olimpici din lotul national de Matematica: Elevilor le este frica de profesori, comunicarea este o problema a scolii romanesti / Radu Gologan, profesorul coordonator al lotului: Examenele nationale ar trebui date prin quiz-uri, dupa modelul american

de R.P.     HotNews.ro
Miercuri, 6 iunie 2012, 18:04 Actualitate


​Lipsa de comunicare intre profesori si elevi, incurajarea plagiatului si "frica elevilor de profesori" sunt printre principalele probleme ale scolii romanesti. Concluzia le apartine Ioanei Tamas si lui Radu Bumbacea, ambii absolventi de clasa a XII-a si membri ai lotului national care va participa in iulie la Olimpiada Internationala de Matematica din Argentina. De cealalta parte, profesorul coordonator al lotului olimpic, Radu Gologan, a declarat intr-un interviu acordat lui Cristian Sima, presedinte Director General al Bursei de la Sibiu, ca ar "desfiinta, sub forma actuala, examenele nationale" si ar introduce evaluari "prin quiz-uri", dupa sistemul american.



Nascut in 1952 la Brasov, profesorul Radu Gologan a fost premiat cu argint si bronz la Olimpiadele Internationale din 1970 si 1971. Este profesor universitar la Universitatea Politehnica Bucuresti, cercetator la Institutul de Matematica al Academiei Romane si coordonator al olimpiadelor de matematica din 2000.

Intr-un interviu pentru HotNews.ro, Radu Gologan a declarat ca forma actuala a examenelor nationale "este cea mai mare carenta a invatamantului romanesc in acest moment". Evaluarea Nationala "trebuie facuta dupa sistemul bine implementat in Statele Unite al acelor teste nationale date aleator, printr-o baza mare de date, pe calculator, individualizat, care sa faca evaluarea pe tot campul copilului de cunostinte. Acelasi lucru si la Bacalaureat", considera profesorul coordonator al lotului olimpic national de matematica.  

Evaluarea s-ar face astfel "doar prin quiz-uri date aleator, personalizat, la niste centre nationale, in judete". In ce-i priveste pe elevii olimpici, Gologan sustine ca este anormal ca statul sa nu infiinteze nicio institutie scolara special pentru pregatirea acestora. 

Cele mai importante declaratii ale profesorului coordonator Radu Gologan:
  • As desfiinta, sub forma actuala, examenele nationale. Asta este cea mai mare carenta a invatamantului romanesc in acest moment.
  • Copilul se dezvolta normal si scoala pare a fi normala pana cand copilul ajunge in clasa a V-a - a VI-a, uneori chiar numai in a VII-a.
  • In momentul in care in familie, in scoala apare la orizont ideea examenului national de evaluare toata lumea se precipita spre un formalism exagerat. Nu conteaza ce stim, nu conteaza cum stim, important este sa luam note mari si sa stim sa facem la examenul national, care are putine variante de dezvoltare intelectuala.
  • Aceasta evaluare trebuie facuta dupa sistemul bine implementat in Statele Unite al acelor teste nationale date aleator, printr-o baza mare de date, pe calculator, individualizat, care sa faca evaluarea pe tot campul copilului de cunostinte. Acelasi lucru si la Bacalaureat.
  • Sigur ca atunci cand este vorba de o limba straina, cand e vorba de limba romana trebuie scris si un eseu. Se gaseste o forma de genul asta.
  • Dar copilul sa stie ca baza lui de date intelectuala trebuie sa fie foarte intinsa si el trebuie sa participe intelectual la acest examen. Nu sa repete niste retete.
  • Evaluarea sa se faca doar prin quiz-uri date aleator, personalizat, la niste centre nationale, in judete. Copilul se inscrie, primeste o programare, se duce primeste o cartela care contine punctajul pe care l-a realizat si cu care se duce frumos in viata: Uite asta sunt eu. 
(N.R. Cristian Sima este actionar HotNews.ro)




Ioana Tamas a absolvit anul acesta Liceul International de Informatica, Bucuresti. S-a remarcat cand era eleva in gimnaziu la Scoala Generala nr 79, Bucuresti, iar la Olimpiada Nationala de Matematica din acest an de la Constanta a catigat premiul "Laurentiu Panaitopol" care se acorda pentru intreaga activitate de olimpic pe parcursul scolii. Acum face parte din lotul olimpic national care in perioada 4-16 iulie va participa la Olimpiada Internationala de Matematica din Argentina.

Dupa olimpiada va merge la Universitatea Jacobs din Bremen, Germania, pentru a studia matematica aplicata. "Mi se pare ca foarte multi elevi considera scopul scolii sa scape cat mai repede de ea, sa ia note cat mai mari si folosesc mijloace prin care sa evite adevaratul scop", a declarat aceasta intr-un interviu acordat HotNews.ro.

"Sistemul (de invatamant - n.red.) nu este neaparat rau, dar depinde foarte mult de profesori, de cat de dedicati sunt, cat de multa rabdare au sa explice ceea ce trebuie sa explice. Tine pana la urma de tensiunea asta dintre elevi si profesori. Elevilor le e frica de profesori", a afirmat Ioana Tamas.

Cele mai importante declaratii ale Ioanei Tamas:
  • La mine se fac pregatiri la liceu cu toti olimpicii la matematica din clasa, mai este si o pregatire care se face cu toti de IX-XII, si se face cam in fiecare zi. In medie cred ca sunt 3 ore pe zi si e constanta.
  • La Olimpiada Internationala de Matematica de regula sunt elevi de liceu de la clasa a IX-a pana la clasa a XII-a, dar in ultimul timp se remarca elevi cu varste din ce in ce mai fragede.
  • Mi se pare ca foarte multi elevi considera scopul scolii sa scape cat mai repede de ea si sa ia note cat mai mari si folosesc mijloace prin care sa evite adevaratul scop. Adica sa invete numai pentru momentele in care au examene si apoi sa uite cunostintele alea, sa nu le asimileze sau chiar sa plagieze eseuri.
  • Sistemul (de invatamant din Romania - n.red.) nu este neaparat rau, dar depinde foarte mult de profesori, de cat de dedicati sunt, cat de multa rabdare au sa explice ceea ce trebuie sa explice. Tine pana la urma de tensiunea asta dintre elevi si profesori. Elevilor le e frica de profesori.


Radu Bumbacea a absolvit Colegiul National Tudor Vianu din Bucuresti, a castigat medalia de aur la Olimpiada Internationala de Matematica, Amsterdam 2012 si Kazakhstan 2011. Este castigator al olimpiadelor de matematica nationale incepand din clasa a VIII-a si face parte si anul acesta din lotul pentru olimpiada internationala de matematica.

Studiile si le va continua la Universitatea Cambridge. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Radu Bumbacea a vorbit despre modul in care se desfasoara o olimpiada internationala de matematica, despre modul de formulare a subiectelor, dar si despre deficientele scolii romanesti.

"Se vorbeste in ultimul timp destul de mult de invatamantul pe competente, dar trebuie sa preluam si aceasta idee cu grija. (…) Poate ar fi bine sa incepem cu competentele de comunicare, adica reusim sa comunicam intre noi, la clasa, cu profesorii, mult mai bine. Spre exemplu, intr-o ora obisnuita elevul sa nu se simta amenintat de profesor, sa stie ca in orice moment profesorul poate sa-l asculte si daca ceva nu stie sa ii dea nota proasta. Ci mai degraba sa fie incurajat sa intrebe, sa afle cat mai multe, ca atunci cand vine de exemplu o lucrare de control sa stie ce sa faca", este de parere acesta.

Potrivit lui Radu Bumbacea, "am putea sa exploatam si mai mult partea creativa a elevilor. (…) Bineinteles mai e si problema plagiatului. Nu este atat de important cand faci un eseu sau un referat sa fie original".

Cele mai importante declaratii ale lui Radu Bumbacea:
  • La olimpiada internationala sunt doua zile de concurs, a cate 3 probleme scurte, fara sub-puncte, si apoi urmeaza asa-zisa mediere in care liderul echipei Romaniei si liderii tuturor tarilor se prezinta in fata juriului si incearca sa negocieze oarecum ce punctaj ia fiecare concurent pe fiecare problema.
  • Punctajele sunt de la 0 la 7 pe fiecare problema, pentru ca intervalul asta acopera foarte bine orice fel de rezolvare partiala, adica nu e nevoie de o marja de 0-10 cum e in scoala.
  • Aceasta mediere o putem asemana cu contestatiile, dar in general liderii merg si propun ei niste punctaje pentru lucrarile participantilor din tara respectiva, iar daca juriul este bun de regula propune aceleasi punctaje si nu este decat o simpla intelegere. Profesorul Radu Gologan este liderul echipei Romaniei.
  • Sunt 4 ore jumate pentru trei probleme pe care le rezolvam individual. Singura parte care tine de echipa e ca la sfarsit se face suma punctajelor, se face si un clasament pe tari, care este neoficial, dar toti vor ca tara lor sa iasa prima.
  • Punctele tari ale scolii romanesti sunt ca se face, cred eu, destul de multa scoala in unele domenii cum ar fi matematica, fizica, daca ai norocul sa dai peste un profesor bun. Dar depinde foarte mult de profesor, caci nu este foarte standardizat cum se preda la clasa, ceea ce nu stiu daca este un lucru bun sau rau.
  • Se vorbeste in ultimul timp destul de mult de invatamantul pe competente, dar trebuie sa preluam si aceasta idee cu grija. (...) Poate ar fi bine sa incepem cu competentele de comunicare, adica reusim sa comunicam intre noi, la clasa, cu profesorii, mult mai bine.
  • Spre exemplu, intr-o ora obisnuita elevul sa nu se simta amenintat de profesor, sa stie ca in orice moment profesorul poate sa-l asculte si daca ceva nu stie sa ii dea nota proasta. Ci mai degraba sa fie incurajat sa intrebe, sa afle cat mai multe, ca atunci cand vine de exemplu o lucrare de control sa stie ce sa faca.
  • Am putea sa exploatam si mai mult partea creativa a elevilor. Nu mi se pare ca in scoala e incurajata foarte mult creativitatea.
  • Bineinteles mai e si problema plagiatului. Nu este atat de important cand faci un eseu sau un referat sa fie original, ci tocmai toata lumea e intr-o oarecare masura tacit de acord cu chestia asta.
  • Dupa doctorat, vreau sa fac cercetare in matematica, dar ideea este ca cercetarea in matematica nu se poate face decat pana la o anumita varsta, caci perioada creativa a oricarui matematician nu tine pana la batranete si de aceea rezultatele cu adevarat importante sunt pana in 40, cateodata pana in 30 de ani. Si de aceea probabil ca la un anumit moment s-ar putea sa nu mai fac matematica si m-am gandit si la alte variante.
  • M-am gandit la un moment dat si sa intru in politica. Ma voi mai gandi pana atunci. Sau poate sa ajut si eu in vreun fel la dezvoltarea invatamantului de matematica in Romania as fi foarte incantat.
  • Cred ca este important daca reusesti sa aduci niste idei si sa le concretizezi in politica. E o realizare poate mai mare decat as putea avea daca nu as intra in politica. Acum mi-e greu sa detaliez, dar mi se pare ca am inceput si in Romania lucrurile sa se mai schimbe putin si s-ar putea ca pana sa ajung eu la 30-40 de ani sa fie altfel decat este acum.  
In perioada 4-16 iulie se va desfasura la Mar del Plata, Argentina, editia 2012 a Olimpiadei Internationale de Matematica. Lotul olimpic care va reprezenta Romania la aceasta importanta competitie internationala este condus de profesorul Radu Gologan.

Romtelecom sustine Lotul Olimpic de Matematica al Romaniei

Citeste si raspunsurile a patru membri ai lotului national de Matematica la intrebarile HotNews.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4867 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Knowledge Is Power (Miercuri, 6 iunie 2012, 18:26)

    dana [anonim]

    Sistemul de invatamant romanesc ar trebui organizat dupa modelul american.
    Acolo nu exista goana dupa diplome, dupa doctorate. Acolo, un profesor care recomanda pe cineva lipsit de caracter, cu integritatea aproximativa, cu articole copy-paste, isi risca locul de munca, forever.
    Si, mai presus de orice, acolo, profesorul insusi este integru. Nu ca la noi, cand pretinde mita studentilor si nu mai are nici o importanta.
    Pentru ca lipsa de morala este tumora societatii noastre.
    KIPP=Knowledge Is Power Program
    www.kipp.org
    • +9 (9 voturi)    
      sistemul american (Miercuri, 6 iunie 2012, 20:02)

      Marcel, ciolacul de padure [utilizator] i-a raspuns lui dana

      În anii 80 eram student. Profesorul de electronică, un tip la vreo 40 de ani, cu ceva experienţă practică-n SUA, a luat o decizie surprinzătoare nu numai pentru studenţi, ci şi pentru celelalte cadre didactice: la examenul de an, orice student poate veni cu orice bibliografie doreşte.

      Evident, contrastând cu liniştea stupefiată a profesorilor, din rândul nostru, al studenţilor, s-a auzit - metaforic vorbind - un strigăt victorios: "trai, nenicule!". Ca să sar la sfârşitul povestirii - cu tot cu bibliografia la-ndemână, exemenul a fost picat de aprox 60% din an.

      Flashback: după ce ne-a lăsat încântarea de după anunţ să se potolească, tipu' ne-a zis:

      nu mai sunteţi în clasele primare, când memorarea e cea mai importantă; veţi deveni ingineri, iar acolo veţi avea de găsit soluţii, cea mai bună soluţie, iar pentru asta veţi avea la îndemână cărţi, articole, publicaţii, fotografii. Trebuie să reţineţi că cel mai important nu e să memoraţi cearşafuri de date şi formule, ci să înţelegeţi ce se întâmplă - odată ce-aţi înţeles şi ştiţi soluţia, n-aveţi nevoie de cărţi; dac-aţi înţeles dar nu ştiţi soluţia, ştiţi unde, în ce carte veţi găsi repede soluţia; dacă n-aţi înţeles, puteţi avea toate cărţile din lume lângă voi pentru că nu veţi putea rezolva problema.

      La începutul anilor 90, a fost, la nivel facultăţilor din ţară, o mişcare de contestare a unor profesori, pe diverse criterii. Mulţi ne-au acuzat că îi contestăm pentru că sunt exigenţi şi ne pică. Profesorul ăsta a fost unul dintre contraexemple: deşi se pica, în medie, 50%, la examenul lui, nu numai că n-a fost contestat, ba dimpotrivă, reputaţia, prestigiul şi respectul de care se bucura în ochii studenţilor, au crescut. Pe-atunci furatul propriei pălării nu ajunsese la stadiul de sport naţional.
      • +1 (1 vot)    
        f. interesant! (Joi, 7 iunie 2012, 9:26)

        Cristian Ioan [anonim] i-a raspuns lui Marcel, ciolacul de padure

        In anii '80, un director de la institul de cercetari, ce isi daduse dopctoratul in State, ne POVESTEA cum a fost le Berkley. Nu stiam ca s-a aplicat vre-o data si la noi (toata bibliografia pe masa)!
        ne mai spunea ca unele examene erau astfel facute incat nimeni sa nu poata rezolva TOATE prblemele in timpul alocat. Ideea era sa departajeze fin pe cei foarte buni, sa existe diferenta reale intre nota 10 si 9,99!
        la facultate, noi eram 140 in an si 30 in grupa, de nu incapeam in sala de seminar, dar la Berkley fiecare profesor avea un numar mult mai mic de studenti, relatia era mai personala. In fine, in anii '80 ne existau nici cursuri litografiate, asa ca la orele de curs faceam stenografie, nu incercam sa intelegem, ci doar sa NOTAM ce zice proful!
        Directorul ne mai povestea ca in State adminterea este fara concurs, dar examenele din primul an sunt foarte dure, este firesc ca multi sa fie eliminati, anul II aveau un volum mai mic de studenti ...
  • 0 (2 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Miercuri, 6 iunie 2012, 18:46)

    [anonim]

  • 0 (0 voturi)    
    quiz-urile lui gologan :) (Miercuri, 6 iunie 2012, 18:57)

    disneyland [anonim]

    Domnul Gologan mi-a fost profesor (unul foarte bun de altfel). Dar daca quiz-urile pe care le propune sunt la fel cu cele pe care ni le dadea dansul la seminar, mai bine sa ramanem cu greselile de acum. Era o nebunie intreaga, cu puncte adunate si puncte scazute, cu raspunsuri corecte multiple ori deloc... Imi amintesc ca pusesem la punct un sistem prin care, fara sa stii propriu-zis raspunsul corect la vreo intrebare, luai in medie nota 8. Asta in timp ce unii dintre cei care incercau sa rezolve propriu-zis subiectele aveau note de genul -2 :) Nu cred ca teste de genul acelora spun ceva despre cunstintele unei persoane...
  • 0 (0 voturi)    
    Ei as! (Miercuri, 6 iunie 2012, 19:16)

    Goye [anonim]

    Stati un pic, sa apara si capusele sistemului: http://stirileprotv.ro/stiri/social/profesorilor-le-este-frica-de-elevi-seful-fsli-vorbeste-despre-centre-de-reeducare-pentru-copii.html
  • 0 (0 voturi)    
    quiz = multiple choice (Miercuri, 6 iunie 2012, 20:21)

    Consonant [utilizator]

    Cunosc de mai mult timp parerile lui Radu Gologan si, din pacate continua sa sustina o prostie. Aceste "quiz-uri" sunt de fapt teste cu alegeri multiple (multiple choice tests) care, pe unde au fost adoptate, au condus la aparitia de generatii intregi de absolventi cu creierul spalat. Sistemul de invatamant american pana la nivel de licenta este mult mai prost decat foarte multe dintre cele europene. Doar ciclurile de masterat si doctorat (de fapt, in State, masteratul este de cele mai multe ori partea introductiva a doctoratului) sunt superioare, dar nu intotdeauna, celor europene. Daca tineti cont ca studentii din State care vin la doctorat sunt in mare majoritate scoliti in Europa sau Asia, lucrurile devin foarte clare. Mai pe scut, ceea ce propune Radu este nu numai gresit dar, daca ar fi acceptat si utilizat in Romania, pe termen lung ar fi dezastruos.
    • 0 (0 voturi)    
      sisteme (Joi, 7 iunie 2012, 10:39)

      Mr John [anonim] i-a raspuns lui Consonant

      Quiz-ul e bun dar sa nu aiba o pondere prea mare..testarea se poate face prin 2 sau 3 probe (un eseu,prezentare si examen-quiz) fiecare cu o pondere , de exemplu prezentarea sa aiba 10% pondere,quiz-ul 35% si eseul 55%..
    • +1 (1 vot)    
      prostie? nu prea cred... (Joi, 7 iunie 2012, 11:12)

      ics [anonim] i-a raspuns lui Consonant

      experientza mea directa cu sistemul multiplechoice este legata de exameul de licenta in sua. medicala. se da in etape : preclinic, clinic shi examen clinic practic. pentru straini era shi unul de limba.

      o etapa era: 4 caiete 250 de intrebari a cite trei ore in doua zile consecutive. m-au plimbat in toata materia. s-a dat intr-o parcare subterana cu 2400 de candidatzi in centrul respectiv. problemele erau aceleashi doar ordinea diferea shi nu puteai astfel copia de la vecinul. notarea se face electronic caci tu innegreshti o grila ca la examenul de shoferi. din totalul intrebarilor un procent maricel se folosea doar la prelucrari statistice ca sa evidentzieze relevantza lor pentru evaluarea cunoshtiintzelor shi erau folosite la notarea din sezonul urmator (se repetau la anul).

      mie mi s-au parut stepurile alea unele din cele mai fair shi bine organizate examene pecare le-am putut da.

      era imposibil tehnic sa pui pile sa copiezi sau sa falsifici evaluarea. este statistic imposibil sa iei nota de trecere fara sa shtii.

      aici este durerea examinatorilor romini. intr-un astfel de sistem se elimina arbitrajul lor. nu pot influentza rezultatul pentru nevestele copii nepotzii sau aleshii neamului. intr-un astfel de sistem nu perpetuaza clanurile universitare shi impostura.intr-un astfel de sistem rectozaurii nu-shi pot cloci ouale.

      finalitatea e ca americanii au doctorii care ii au shi romanii ii au pe ai lor. numarati nobelurile de la unii shi de la ailaltzi.

      detalii pe usmle.org. cred ca la fel merg gmaturile saturile samd, dar eu nu le-am dat

      sint curios ce examen a dat onoratul comentator de mai sus in sistemul american.
      • 0 (0 voturi)    
        Sunt teste si teste (Vineri, 8 iunie 2012, 7:29)

        Consonant [utilizator] i-a raspuns lui ics

        Dumneavoastra comparati teste care au scopuri si se adreseaza unor segmente de populatie complet diferite. Radu Gologan se refera la testele de tip SAT care sunt utilizate in State pentru admitere in invatamantul universitar, pe cand dumneavoastra dati ca exemplu testele de verificare profesionala din medicina. Ca sa va raspund la intrebare: am trecut de perioada cand dadeam teste, iar ceea ce afirm se bazeaza pe experienta mea de universitar intr-o universitate americana.
  • 0 (0 voturi)    
    teama :D (Joi, 7 iunie 2012, 8:25)

    prof [anonim]

    inteleg de ce este adusa in discutie. ca elev fara probleme intr-un liceu altfel minunat, am simtit si eu inutilitatea severitatii profesorale. ce rost avea atitudinea aceea artificial severa, cand eu citeam de placere si imi erau suficiente cateva minute ca sa-mi repet lectia?
    apoi, in facultate se practica o comunicare normala cu studentii, eram considerati parteneri de discutie ai profesorilor, iar nu niste "copii" neascultatori.
    cu asemenea ganduri am intrat in invatamant, ca profesor. comunicare, iar nu severitate! si n-a mers :D
    severitatea nu are ce cauta in clase de elevi care invata din placere. desi nici acolo nu strica rigoarea pentru ca la fel de importanta ca pasiunea pentru un anumit tip de cunoastere este auto-disciplina.
    iar in clasele "obisnuite" - adica peste 30 de elevi, cu probleme grave de disciplina, cu o educatie scolara facuta nu de profesori, ci de practici ministeriale gen admitere la liceu cu medii de 2 si toleranta maxima pentru orice abatere disciplinara - ei bine, in clase de genul acesta notele ar trebui sa aia si un rol educativ, nu doar de instrument de construire a simtului auto-evaluarii. din pacate, tot politicile iresponsabile aplicate in invatamant in ultimii 12 ani au facut ca notele sa-si piarda rolul specific.
    per total, disciplina este problema cea mai grava cu care se confrunta invatamantul romanesc in momentul actual, iar apoi vin finantarea aproape inexistenta, lipsa performantei etc.
  • 0 (0 voturi)    
    SATS (Joi, 7 iunie 2012, 22:21)

    alina [anonim]

    SATS (echivalentul bacului la americani) nu este numai sub forma de intrebari cu ales varianta de raspuns corect, dar contine si o componenta de eseu unde trebuie demonstrat stil si gandire logica, argumentatie, etc. In principiu este un test care testeaza nu numai cunostiintele dar si inteligenta. Un elev mai puturos dar destept poate lua un scor la fel de bun ca unul mai prostut dar mai studios.
  • 0 (0 voturi)    
    Cum se zice ... parerea mea .... (Sâmbătă, 4 august 2012, 3:08)

    Alexandru [anonim]

    Sistemul romanesc de invatamant, pe scurt, e invechit .... si acum modernizat fortat.

    Problema pe care o vad eu e in discrepanta uriasa intre elevii(studentii) care vor sa invete si cei care vor sa scape de scoala. Am terminat un liceu foarte bun, unde exista competitie intre noi, dar si dorinta de a invata. Am vazut in mediul acela, in timp ce am vazut si cum la liceu unde a fost mama profesoara (s-a saturat si a demisionat), puteau sa fie orice profesori sau teste si elevul tot nu invata. Si cum nu e o persoana severa, sobra, cum se spunea mai sus, a ajuns sa fie IRONIZATA si bataia de joc a elevilor.

    Despre sistemul american de quiz ( SAT ), nu pot sa spun ca m-a impresionat, ci doar ca a fost greu. Intr-adevar, din 2400 de puncte maximum, rezolutia de notare e destul de mare. Ce e interesant e ca testul lor de engleza, e de fapt de logica (ceea ce a fost interesant ).

    Eu sunt acum student la calculatoare, unde invat (memorez) mare parte din materie valabila pentru acum 30-40 de ani.
    Am avut si profesori (putini) care au lasat studentii cu bibliografia pe masa, dar implementarea a fost prosta pentru ca a dat si modelele de problema, si tot studentu a luat 5-u (multi habarnisti chiar 10).
    Daca am vrut sa lucrez, am ajuns la concluzia ca nu ma ajuta facultatea cu aproape nimic ( spunand asta, mentionez ca sunt pasionat de domeniu, si invat multe pe langa facultate ).
    Am ajuns al concluzia ca pentru o dezvoltare profesionala buna, trebuie sa ignor facultatea, ceea ce mi se pare aberant.

    Pana in romania nu se schimba educatia in privinta invatamantului, parerea mea e ca nu se va schimba nimic. Eu am fost invatat ca daca gandesti, inveti, lucrezi, obtii rezultate. Altii, educati dupa cum se nimereste, nu vad la ce ii ajuta scoala si invatatul in general, ceea ce e foarte greu de a schimba.

    Mentionez ca la o olimpiada nationala la care am participat, am avut ocazia sa stau la masa cu domnul Gologan si m-a impresionat :)


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by