Vaccinurile esențiale, administrate gratuit în acest moment doar unor categorii de populație, ar putea intra în premieră pe lista tratamentelor compensate pentru toate categoriile de populație, a declarat luni președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, la o dezbatere pe tema vaccinării. "România ar trebui să aibă, pe lânga calendarul de vaccinare al copilului, și un calendar de vaccinare al adultului și al bolnavului cronic, iar compensarea ar trebui să meargă mână în mână cu acest calendar", afirmă Adriana Pistol, medic și directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. În acest moment, vaccinurile sunt oferite gratuit doar anumite categorii de populație: spre exemplu, de vaccinul anti-gripal beneficiază gratuit persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cele care suferă de boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copiii, bătrânii instituţionalizaţi, personalul medical și femeile însărcinate.
"Compensarea vaccinurilor cel puțin pentru anumite categorii de populație reprezintă o pârghie deja testată în alte țări ale lumii în spirijinul creșterii acoperirii vaccinale. Acest lucru se poate face foarte repede, pârghiile legislative există. O asemenea măsură ar trebui însoțită și de o campanie de informare a populației", afirmă Adriana Pistol, medic și directorul Centrului de Supraveghere și control al Bolilor Transmisibile, care adaugă că România are nevoie de o strategie de vaccinare, pe care nu o are în acest moment, care va aduce predictibilitate.
"Până ca vaccinarea să fie compensată, mai trebuie modificată legislația. Sigur că nu am nimic împotrivă. Susțin prevenția, susțin vaccinarea și nu am nimic împotrivă să fie decontat vaccinul, dar trebuie să modificăm legislația. Vaccinarea se adresează unor cohorte foarte mari", a afirmat Vasile Ciurchea.
"Prin vaccinare, bugetul Casei face economii. Avantajele se văd și în starea de bine a pacientului", mai spune Vasile Ciurchea.
La rândul său, Corneliu Florin Buicu, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, spune că "Trebuie să avem o definiție a vaccinării astfel încât să permitem CNAS să introducă aceste categorii de decontare."
Laszlo Attila, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, a subliniat că este nevoie și de legea vaccinării, în condițiile în care proiectul, deși a trecut de Senat, așteaptă de 2 ani să fie aprobat și de Camera Deputaților, for decizional: "Nu este o lege perfectă, dar este perfectibilă. Sunt medic pediatru, soția mea este medic pediatru, iar copiii mei nu au fost nicio zi la spital, pentru că au fost vaccinați la timp. Cei care doresc să se vaccineze trebuie să o poată face la niște costuri decente și în condiții rezonabile."
La rândul său, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, spune că măsurile legate de vaccinare trebuie dublate obligatoriu și de campanii de informare, pentru a fi eficiente: "Cu siguranță sunt niște pași pe care trebuie să îi facem, dar mai întâi trebuie să ne asigurăm că populația este suficient pregătită pentru ca atunci când se achiziționează vaccinuri, ele să fie folosite. Să nu uităm ce s-a întâmplat în anul 2008 cu vaccinul împotriva HPV."
Radu Gănescu, președintele Coaliției Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), una dintre cele mai mari asociații de pacienți din România, atrage atenția că
"Îmi e foarte greu să cred că rata vaccinării poate crește în România, în lipsa rambursării. Implicarea Casei de Asigurări de Sănătate este foarte importantă."
- România, una dintre țările cu cele mai puternice mișcări anti-vaccinare de pe continent
Scepticismul cu privire la siguranța vaccinurilor este la un nivel ridicat în Europa, iar România este una dintre țările cu cele mai puternice mișcări anti-vaccinare, alături de Polonia, Ucraina și Italia, scria în toamna anului trecut The Wall Street Journal. Izbucnirea epidemiei de rujeolă din România, care a făcut 64 de morți, majoritatea copii nevaccinați, și peste 17.000 de cazuri de îmbolnăviri, a venit pe fondul unei respingeri generalizate a vaccinurilor în această țară săracă, aflată în fruntea unei tendințe europene ce escaladează: curentul anti-vaccinist, notau jurnaliștii străini.
În România, mișcarea anti-vaccinistă a început să câștige teren în urmă cu aproximativ un deceniu, când guvernul a introdus vaccinul HPV. Celebrități locale, grupuri religioase și bloggeri au început, de atunci, să rostogolească teoria potrivit căreia vaccinurile ar provoca autism, notau jurnaliștii de la The Wall Street Journal.
Epidemia de rujeolă din România, izbucnită în anul 2016, este una dintre cele mai grave din Europa, din ultimele decenii.
Bilanțul tragic al epidemiei - 64 de morți și peste 17.000 de cazuri - a atras atenția asupra ratei de vaccinare din țara noastră, ce pare să fie vârful mișcării anti-vacciniste care a afectat grav Europa în ultimii ani și a cărei amploare este în creștere, scriau în toamna trecută jurnaliștii de la Wall Street Journal.
Neîncrederea în autorități, o mișcare anti-vaccin foarte vocală, sărăcia, aprovizionarea neregulată cu vaccinuri și obstacolele în calea distribuirii acestora către comunitatea romă și alte comunități marginalizate au dus la o explozie a riscurilor de îmbolnăvire.
- România - cea mai gravă epidemie de rujeolă din Europa și un proiect al legii vaccinării blocat de doi ani în Parlament
În România, proiectul legii vaccinării stă blocat de doi ani în Parlament, în plină epidemie de rujeolă soldată cu 64 de morți (cea mai gravă din Europa).
Așteptat cu nerăbdare de medici, care se plâng că în țara noastră "mor copii de boli care pot fi prevenite prin vaccinare", dar considerat "controversat" de adepții curentului anti-vaccin, proiectul de lege a vaccinării, care așteaptă de un an în Parlament, aduce câteva prevederi-cheie: obligativitatea vaccinării copiilor cu vaccinurile prevazute in Calendarul National de Vaccinare, posibilitatea ca părinții care refuză să își vaccineze copiii să fie amendați, obligativitatea ca Ministerul Sănătății să asigure, în avans, un stoc de vaccinuri cel puțin egal cu necesarul anual și interzicerea accesului unui copil nevaccinat în comunitate (grădiniță sau școală) în cazul în care în comunitatea respectivă are loc o epidemie. Proiectul de lege riscă însă să fie golit de conținut: 95 de parlamentari susțin o serie de amendamente depuse de deputatul PSD Cristina Dumitrache, care vrea "eliminarea sancțiunilor excesive".
Prevederile-cheie ale proiectului de lege sunt: obligativitatea vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul Național, obligativitatea ca părinții care refuză să își vaccineze copiii să se informeze iar, în caz contrar, să fie amendați, obligativitatea asigurării unui stoc de vaccinuri în avans pentru un an și interzicerea accesului unui copil nevaccinat în comunitate (grădiniță sau școală) în caz de epidemie în respectiva comunitate.
Proiectul de lege a stat în sertarele Parlamentului două sesiuni parlamentare (2017-2018 și 2018-2019) fără să ajungă la vot în plenul Camerei Deputaților (for decizional).
De ce stagnează proiectul de lege? Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, Corneliu Buicu (PSD), pune întârzierea pe seama "dezbaterilor ample". În schimb, vicepreședintele Comisiei de Sănătate, Emanuel Ungureanu (USR), vorbește despre "dezinteres și lipsă de voință politică la nivelul coaliției majoritare" și acuză că "E plin PSD-ul de filosofi ai păducelului".
O serie de amendamente depuse în Parlament de deputata PSD Cristina Dumitrache și susținute de 95 de parlamentari riscă să golească legea de conținut: deputata PSD susține "eliminarea sancțiunilor excesive", precum obligativitatea administrării unor vaccinuri.
Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societătii Naționale de Medicina Familiei, a declarat recent pentru HotNews.ro că, în cazul în care proiectul de lege va fi modificat așa cum propune Cristina Dumitrache, legea va deveni inutilă.
Vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) are cea mai mare rată de refuz dintre vaccinurile din România și înregistrează o valoare mai mare de refuz în mediul urban decât în cel rural, arată datele oficiale ale Institutului Național de Sănătate Publică.
