Județele Tulcea, Botoșani, Sălaj, Călărași și Caraș Severin sunt fruntașe în clasamentul mortalității infantile în România, cu cea mai mare rată de decese la mia de bebeluși născuți vii, arată un raport al Organizației Salvați Copiii, realizat pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Rata mortalității infantile a scăzut însă în România, în ceea ce privește media pe țară, de la 10 la mia de copii născuți vii, în 2012, la 6,5 la mie, conform datelor provizorii ale INS pentru anul 2018.

BebelusFoto: Salvati Copiii

Deși rata mortalității infantile este în dinamică descendentă în ceea ce privește media pe țară, odată cu dotarea maternităților cu aparatură medicală vitală, harta României ne arată că sunt în continuare județe în care situația s-a cronicizat sau chiar agravat: în Tulcea, de pildă, rata mortalității la copiii sub un an e de aproape cinci ori mai mare decât în București, unde se află majoritatea maternităților de nivel III.

  • Rata mortalității infantile a scăzut în România, în ceea ce privește media pe țară, de la 10 la mia de copii născuți vii, în 2012, la 6,5 la mie, conform datelor provizorii pentru 2018.
  • Nașterea continuă să fie discriminatorie în România: sunt județe unde rata mortalității este mai mare decât dublul mediei pe țară.
  • Există, în continuare, un clivaj urban/rural.
  • Dotarea precară a maternităților cu aparatură medicală performantă este criteriul care desparte viața de moarte. În ultimii opt ani, Salvați Copiii România a investit aproximativ 5 milioane de euro în dotarea a 96 de maternități și secții de nou-născuți din toate județele țării, cu peste 630 de echipamente medicale, care au ajutat la supraviețuirea a peste 72.000 de copii.

Datele provizorii procesate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2018 arată că:

Cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele:

  • Tulcea - 15,5 la mie
  • Botoșani - 12,9 la mie
  • Sălaj - 11,5 la mie
  • Călărași 11,2 la mie
  • Caraș-Severin - 10 la mie

La polul opus, cele mai mici rate ale mortalității infantile s-au înregistrat în județele:

  • Dâmbovița - 2,9 la mie
  • Municipiul București - 3,6 la mie
  • Ilfov - 4,1 la mie
  • Giurgiu, Arad, Timiș - 4,5 la mie

Datele INS arată că s-a menținut clivajul urban/rural. Astfel, rata medie a mortalității în rândul copiilor sub un an este de 5,3 în urban în 2018, față de 7,4 la mia de copii născuți vii, cât era în 2012. Pentru rural, rata medie este de 7,9 în 2018, față de 12,9 cât era în 2012.

Cu toate că media pe țară a ratei mortalității infantile a scăzut, sunt județe unde situația rămâne dramatică, mai ales în ceea ce privește accesul la servicii medicale urgente și performante.

În România, nașterea este discriminatorie: lipsa aparaturii medicale într-o maternitate face diferența între viață și moarte.

Astfel, tabloul static al mortalității infantile plasează județul Tulcea în fruntea listei, cu o situație alarmantă – o creștere semnificativă a ratei mortalității infantile, de la 6,5 în 2017 la 15,5 la mia de copii născuți vii, în 2018, potrivit datelor provizorii furnizate de INS. În 2012, rata mortalității infantile în județ era de 11 la mia de copii născuți vii.

Rata mortalității infantile este în strânsă dependență cu natalitatea și aceasta este una dintre explicațiile unor diferențe între topul județelor, în ceea ce privește numărul deceselor înregistrate la copiii sub un an.

Topul se inversează atunci când vorbim despre numărul deceselor la copii sub un an, cap de listă fiind Bucureștiul, cu 72 de decese în 2018.

Județele cu cele mai mari valori absolute (top 5) arată astfel:

  • Municipiul București - 72 de bebeluși
  • Suceava - 67 de bebeluși
  • Bacău - 48 de bebeluși
  • Botoșani - 46 de bebeluși
  • Brașov, Iași, Constanța - 43 de bebeluși

Județele cu cele mai scăzute valori absolute (top 5):

  • Giurgiu, Mehedinți - 10 bebeluși
  • Dâmbovița - 12 bebeluși
  • Alba - 14 de bebeluși
  • Ialomița, Teleorman - 15 bebeluși

"Salvați Copiii România a intrat în cel de-al optulea an al programului de combatere a mortalității infantile, un capitol încă dramatic pentru România. Când am demarat acest program, nu știam încă dimensiunile fenomenului și am aflat că cel mai dur criteriu de departajare între o maternitate unde prematurii și nou-născuții cu patologii severe trăiesc și cea în care șansele lor la viață sunt reduse este aparatura medicală. Un ventilator cu suport respirator poate să pară o banalitate. Însă el nu este. Este pur și simplu criteriu pentru viață sau moarte. Sunt județe unde rata mortalității infantile rămâne de peste două ori mai mare decât cea a marilor orașe, unde există maternități de gradul III, dotate cu aparatură medicală performantă. Tocmai de aceea Salvați Copiii a creat acest mecanism în care maternitățile ne comunică nevoile lor, iar noi punem în mișcare o întreagă rețea pentru a le putea sprijini. Pentru că diferența dintre viață și moarte o face un incubator", afirmă Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România.

În total, în România există 22 de unități medicale de nivel 3, dintre care nouă în București.

Țara noastră se confruntă cu o incapacitate gravă de a răspunde nevoilor de îngrijire neonatală: deși necesarul ar fi de 600 de locuri în terapia intensivă neonatală (30 de locuri la un milion de locuitori), sunt asigurate doar aproximativ 300 de locuri, reprezentând așadar 50% din capacitatea de a îngriji nou-născuții prematuri.

Echipamentele medicale insuficiente reprezintă o problemă frecventă în România, conform datelor din analiza Salvați Copiii privind situația maternităților din România - 13% dintre maternitățile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuții prematuri, 56% dintre maternitățile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator și 14% dintre maternitățile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii.

Ultimul proiect național de dotare a maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală datează de mai bine de zece ani, din 2007, vreme în care unele aparate sunt deja defecte și nu mai pot fi folosite.

Viața prematurilor depinde de investiția în maternități: 3,5% din impozitul pe venit, arată Organizația Salvați Copiii.