De ani de zile, grupul paramilitar Wagner a fost considerat aripa armată a Moscovei în străinătate, în special în Siria și în mai multe țări africane. Este posibil ca acest statut să trebuiască să fie reconsiderat în urma revoltei conduse de liderul său în Rusia, potrivit unei analize AFP.
La capătul unei lovituri de stat spectaculoase care l-a adus la 400 de kilometri de Moscova înainte de a renunța, Evgheni Prigojin ar trebui, în principiu, să se exileze în Belarus, un aliat al Moscovei, și să redeseneze noi relații cu președintele Vladimir Putin.
Dar cum rămâne cu operațiunile sale în teatrele de operațiuni străine, unde gruparea paramilitară privată excelează în exploatarea bogățiilor locale, protejarea guvernelor, războiul informațional și operațiunile militare brutale?
„Cele mai mari efecte ale acestui eveniment ar putea fi resimțite în Orientul Mijlociu și în Africa”, afirmă pe Twitter Rob Lee, de la Foreign Policy Research Institute, subliniind că un „compromis pe termen scurt” este diferit de o „soluție pe termen lung”.
Au discutat Prigojin și Putin? Interdependență
În mod clar, Prigojin și Putin trebuiau să discute subiectul înainte de a ajunge la un acord. În străinătate, Wagner este puternic dependent de Ministerul rus al Apărării, care îi furnizează trupe, echipamente și arme în teatrele sale de operațiuni. Iar Moscova are nevoie de Wagner pentru a-și menține influența în aceste zone tulburi, unde dorește să denigreze influența occidentală.
În plus, grupul asigură venituri semnificative prin aducerea „aurului și a mineralelor din Sudan, Republica Centrafricană și Mali, de care Putin are nevoie pentru a-și menține economia în viață”, susține o sursă militară europeană.
În Siria, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH), mercenarii lui Wagner - ruși, foști membri ai URSS și sirieni - acționează ca „forțe speciale” pe teren alături de armata Kremlinului începând din 2015. Ei sunt acum prezenți, în număr mai mic, în apropierea puțurilor de petrol și în provinciile Hama și Latakia (centrul-vestul Siriei).
În Africa, au fost identificate în Libia, Sudan și Mozambic. Și se află în prima linie în Mali și în Republica Centrafricană (RCA), unde un executiv Wagner gestionează securitatea președintelui Faustin-Archange Touadera.
Luni, Moscova a încercat să risipească îndoielile, asigurând că Wagner va continua să opereze în aceste două țări. Membrii Wagner lucrează acolo „în calitate de instructori”. „Această activitate va continua, bineînțeles”, la fel ca și misiunea lor „de a asigura securitatea liderilor lor”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la postul RT.
De asemenea, ministrul a dat asigurări că episodul din weekend nu va schimba nimic în relațiile Rusiei cu aliații săi africani.
Evgheni Prigojin, liderul mercenarilor din grupul rus Wagner Foto: AFP / AFP / Profimedia
„Noi am semnat cu Rusia”
Republica Centrafricană „a semnat (în 2018, n.r.) un acord de apărare cu Federația Rusă și nu cu Wagner”, a declarat pentru AFP Fidèle Gouandjika, ministru consilier special al președintelui. „Rusia a subcontractat cu Wagner, dacă Rusia nu mai este de acord cu Wagner, atunci ne va trimite un nou contingent”.
În februarie, expertul independent al Națiunilor Unite privind situația drepturilor omului în Republica Centrafricană a acuzat armata și aliații săi ruși de abuzuri. Uniunea Europeană a anunțat atunci noi sancțiuni împotriva lui Wagner, vizând mai mulți dintre înalții săi oficiali din țară.
Iar vineri, președintele francez Emmanuel Macron a acuzat Rusia de a fi „o putere care destabilizează Africa, prin intermediul unor miliții private care ajung să predomine și să comită abuzuri împotriva populațiilor civile”.
Serghei Lavrov a clarificat situația
Ce se va întâmpla în continuare va depinde de negocierile dintre Putin și Prigojin, prin intermediul președintelui belarus Alexander Lukașenko.
„Atitudinea de așteptare și observare la Bangui (n.r. capitala RPC) a prevalat până când Serghei Lavrov a clarificat situația. Dar este greu de văzut cum ar putea avea loc o schimbare de ierarhie în cadrul aparatului rus, și a poziției lui Wagner în cadrul acestuia, fără tensiuni extrem de mari pe teren”, subliniază Maxime Audinet, de la Institutul de cercetare strategică al școlii militare (IRSEM) din Paris.
„Nu-mi pot imagina că Prigojin și unii dintre oamenii săi se lasă împinși de la spate și își abandonează rolul. Delegarea unor întregi zone de putere suverană către Wagner, pentru a acționa acolo unde statul rus nu dorea să se implice, a oferit acestui actor o marjă de manevră mult mai mare decât se aștepta”, subliniază specialiștii consultați de AFP.
Rețeaua Prigojin a devenit în ultimii ani actorul dominant al prezenței rusești în Africa subsahariană. Echilibrul delicat dintre actorii ruși de stat și cei nestatali de pe continent va suferi probabil o bulversare majoră.
Astfel, va dura ceva timp până când ceața se va ridica complet.
Citește și:
3
8
