comuna clujeana care aduna anual la acest praznic zeci de mii de pelerini din toate colturile tarii. Dincolo de semnificatia spirituala, pelerinajul la manastirea Nicula aduce in discutie de fiecare data problema nerezolvata a proprietatii.

Revendicata de Episcopia Greco - Catolica de Cluj - Gherla, dar aflata in proprietatea Bisericii Ortodoxe Romane, manastirea Nicula este obiectul unui litigiu in instanta si motiv de schisma intre cele doua culte istorice ale romanilor. In acest an, organizatorii au lansat o invitatie si presedintelui Traian Basescu, prezenta lui la eveniment nefiind confirmata pana la ora inchiderii editiei.

Si anul acesta, credinciosii ortodocsi si cei uniti vor celebra separat sarbatoarea “Adormirii Maicii Domnului”, dovada ca ranile istorice sunt greu de vindecat, iar ecumenismul ramane un ideal, inca departe.

Manastirea de la Nicula va continua si in acest an sa fie martora neintelegerilor dintre credinciosii ortodocsi si cei greco-catolici. Desi situatia nu este una recenta, nici in acest an, la celebrarea sarbatorii sfinte “Adormirea Maicii Domnului”, problema proprietatii nu este clarificata.

Greco-catolicii sarbatoresc “Adormirea Maicii Domnului” in biserica din satul Nicula si nu la manastire. Are loc si un pelerinaj al credinciosilor greco-catolici, de la Gherla la Nicula, la care participa PS Florentin Crihalmeanu, parintele vicar general Mihai Todea si parintele vicar Anton Crisan, alaturi de un grup de tineri din Italia, condusi de parintele Luciano.

Liturghia va fi oficiata de PS Florentin, iar in cadrul sluj-bei va avea loc si o hiroto-nisire preoteasca. Pe de alta parte, purtatorul de cuvant al Arhiepiscopiei Vadului, Clujului si Feleacului, Bogdan Ivanov, a declarat ca slujba ortodoxa se va tine, ca in fiecare an de altfel, in incinta manastirii de la Nicula.

Desi nu se stie deocamdata care dintre credinciosii demnitari vor participa la liturghie, pentru acestia va fi amenajata o scena speciala. Slujba ortodoxa va fi oficiata de IPS Bartolomeu Anania. Cu alte cuvinte - aceeasi sarbatoare, doua culte, doua locatii diferite.

Disputa langa altar

Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, intrunit in urma cu o luna la Manastirea Nicula, a redeschis problema recuperarii patrimoniului bisericesc confiscat de catre autoritatile comuniste in 1948.

In replica, un grup multiconfesional a redactat un apel in care se cerea ca toate confesiunile religioase care au avut de sufe-rit (ortodocsi, romano-catolici, greco-catolici, reformati), indiferent de numarul de enoriasi sau de etnia acestora, sa beneficieze de drepturile inscrise in Constitutie pri-vind proprietatea.

Biserica Ortodoxa Romana era acuzata atunci ca are un discurs netemperat, pentru ca cere o lege speciala in cazul sau pentru a pastra proprietatile pe care le detine in prezent. Proprietati printre care figureaza si cele care au apartinut altor culte.

“Apreciem ca un autentic dialog ecumenic nu se poate realiza decat interconfesional, intr-un cadru de discutie pasnic si de pe pozitii egale, fara implicarea Bisericii in sferele seculare ori viceversa”, se mai arata intr-un comunicat de presa semnat, printre altii, de Doina Cornea, Adrian Popescu, Ioan Muresan, Marius Oprea, Lucia Hossu-Longin, Cornel Taranu, Serban Radulescu Zoner sau Doru Radosav.

Va reamintim ca presedintele PD, Emil Boc, a afirmat ca, daca lucrurile nu se vor solutiona pe cale amiabila, se va gasi o solutie legislativa care sa porneasca de la numarul de enoriasi existent in Romania. Aceasta atitudine tradeaza, spun semnatarii apelului, interese politice.

“Emisa de catre un profesor de drept constitutional, solutia tradeaza mai degraba interese politice de moment decat interesul pentru principiile dreptului de proprietate, care este garantat de Constitutie si care nu incumba nimic in plus (criterii de numar, sex, gen etc.)”, se mai arata in comunicat.

Disputa patrimoniala - referitoare la biserici si case parohiale - dintre Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Greco-Catolica - constituie, in opinia unor membri marcanti ai societatii civile, o abordare inadecvata, unilaterala a chestiunii proprietatilor bisericesti confiscate de regimul comunist.

Decizii “sfinte”

Ultima gaselnita a BOR este sa faca presiuni asupra autoritatilor locale si centrale pentru ca patrimoniul greco-catolicilor sa ramana in Gradina Domnului “ortodox”. Se pare ca mitropolitul Anania a uitat pactul de neutralitate politica facut in anul 2000, cu putina vreme inainte de alegeri, pact pe care, de altfel, l-a incalcat cand a fraternizat cu Gheorghe Funar.

Acum, din nou, Anania isi ascute armele, amenintand ca va trimite in Parlament reprezentanti care sa asigure luarea deciziilor “corecte” pentru clerul ortodox. Intentiile lui Anania ne amintesc de doua episoade relevante din istorie.

Primul, consumat in preajma alegerilor din 2000, cand, in urma unui mesaj lansat de Anania, mai multi preoti care candidau pentru functii politice au ales sutana, iar al doilea, din perioada comunismului, cand in FDUS-ul lui Ceausescu activau de-a valma preoti, lideri sindicali si primari comunali.

Prelatii ortodocsi readuc in discutie problema retrocedarii bunurilor care au apartinut bisericii greco-catolice. Asa cum BZA a relatat, Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, ii acuza pe greco-catolici de blocarea negocierilor si asta in conditiile in care, spune ierarhul ortodox, ei ar fi primit mai mult decat au cerut.

Vinovate se fac, in opinia lui Anania, si autoritatile locale si centrale. Din acest motiv, mitropolitul a lansat un avertisment. Ultimul as pe care Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului il scoate din maneca sutanei este o amenintare cu tenta politica.

Membrii ortodocsi ai sinodului bisericesc doresc sa forteze rezolvarea problemei cu greco-catolicii in favoarea lor, amenintand ca, in caz contrar, inaltii prelati vor renunta la neutralitatea politica.

Biserica ar putea sa nu mai stea departe de politica in perspectiva viitoarelor alegeri, in cazul in care politicienii nu vor elabora o lege a cultelor care sa reglementeze clar regimul patrimonial al celor doua culte.

Politica in sutana

Acest aspect ne aminteste de precedentul din 2000, care a facut “istorie” la Cluj. In acel an, la propunerea de neimplicare politica a lui Anania s-au raliat capii bisericilor minoritare greco-catolice, catolice, protestante, cu exceptia celor neoprotestante.

Miscarea lui Anania viza indepartarea de politica a slujitorilor bisericii, inscrisi pe capete in Cluj in partidele PSD, PNL, PNTCD si UDMR, oameni care puteau sa sprijine in turul doi al alegerilor locale pe contracandidatul taranist Serban Radulescu al fostului primar peremist Gheorghe Funar.

Astfel, preotii Moldovan si Rus (PSD), Roman (PNL), Boila (PNTCD) si cei din anturajul lui Tokes (UDMR) au fost scosi din jocul politic, cu angajamentul ca, in situatia in care vor incalca noua lege a bisericii, sunt pretabili la excomunicare.

Cu toate acestea, apoliticul de moment Anania l-a sustinut in 2000 pe Funar in timpul cursei pentru mentinerea in scaunul de primar, aruncand anatema pe cei care intentionau sa voteze candidatul CDR, Serban Radulescu.

In turul doi de scrutin din alegerile locale din 2000, Serban Radulescu a fost invins tocmai Tgratie” interventiei lui Bartolomeu Anania, care i-a indemnat pe credinciosi, in cadrul slujbei, sa se “inchine” lui Funar. Bartolomeu Anania a tinut cu cateva zile inainte de alegeri o predica in care a inserat mesaje politice, inclinand decisiv balanta spre candidatul PRM.

Si lacasul religios de la Nicula a primit in trecut conotatii mai putin pozitive, fiind considerat de multe ori un spatiu al propagandei politice de toate culorile. Este memorabil faptul ca, in urma cu cativa ani, PSD Cluj a impartit enoriasilor veniti la celebra slujba de Sfanta Marie icoane care aveau inscriptionate pe spate sloganuri electorale.

Manastirea Nicula a fost ctitorita in 1552, incendiata in 1602, reconstruita in 1695, pentru a fi mistuita din nou de flacari in 1973. Biserica actuala din barne de stejar, datata din 1770, descrie o arhitectura in stil traditional maramuresean.

Situata la 5 km de Gherla si 54 km de Cluj, Manastirea Nicula poarta hramul “Adormirea Maicii Domnului” si este un asezamant de calugari cunoscut in spatiul monahal romanesc. Centru reputat de iconari pe sticla in sec. XVIII, muzeu cu icoane pe lemn si sticla, manastirea adaposteste renumita icoana “Hodighitria” a Maicii Domnului cu Pruncul, facatoare de minuni.

Opera a zugravului Luca din Iclodul Mare, executata in 1681, icoana a fost daruita manastirii de nobilul roman Ioan Cupsa din Nicula si este cunoscuta in toata lumea prin “lacrimarea” dintre 15 februarie -12 martie 1699. Ea a fost reprodusa pentru prima data in 1713 de Sigismund Kornis, guvernatorul Ardealului, dupa originalul pastrat in castelul sau din satul Benedic.

Manastirea Nicula mai detine o colectie valoroasa de obiecte de arta veche si carti de cult. A devenit o traditie ca, in fiecare an de 15 august, zeci de mii de credinciosi din toata tara sa se adune in pelerinaj la Nicula.