Dat in urmarire generala de sapte ani, cautat de Interpol, (pentru fraude economice de mii de miliarde de lei, dar si pentru acuzatii grave, cum ar fi sustinerea materiala a formatiunilor teroriste arabe si trafic de armament), sirianulului Jihad Ejnid i se fac jocurile la o instanta craioveana.

In urma cu noua ani, Aurica si Angela Constantinescu au primit vizita finilor lor, Tatiana si Jihad Ejnid, care, cu lacrimi in ochi le-au cerut un imprumut de 220 de milioane de lei vechi. Proprietarii unui lant de societati comerciale, una mai dubioasa ca alta, finii le-au spus nasilor ca sunt datori vanduti pe la diverse banci si ca numai un imprumut ii mai poate ajuta sa scape de faliment.

Impresionata de vaicarelile lui Jihad, Angela se hotaraste sa faca ea un imprumut la Banca Romaneasca si ulterior sa dea toti banii familiei Ejnid. Imprumutul s-a aprobat, Constantinescu i-a dat banii lui Jihad, in prezenta unui inspector al Bancii, dar si al unui notar public, si fiecare si-a vazut de viata lui.

Asta pana cand, in anul 2000, nasii s-au trezit cu o somatie din partea Bancii Romanesti. Apartamentul pe care il pusesera gaj pentru ridicarea celor 220 de milioane, fusese, la randul lui, pus sub sechestru de BR. Motivul: Jihad Ejnid nu platise niciun leu la Banca, desi returnarea datoriei intra, conform actului notarial, in atributiile sale.

Ba mai si fugise, cu tot cu nevasta si copil, din Romania. Dar nu pentru ca-si inselase nasii, ci pentru lucruri mult mai grave: sprijinirea Jihadului si inarmarea lumii arabe, precum si fraudarea Fabricii de Bere Craiova si a Bancii Romane de Dezvoltare. Motiv pentru care era dat deja in urmarire generala.

Banca Romaneasca trebuia sa-si recupereze suma de 220 de milioane de lei, asa ca buni de plata au fost Angela si Aurica. Oamenii s-au prezentat la B.R. si au achitat datoria, primind chitanta, dar prea tarziu: apartamentul lor deja se licitase. Pentru ca au ramas pe drumuri, sotii Constantinescu n-au avut de ales si s-au mutat in apartamentul lui Jihad. Dar nu ilegal.

Ei sustin ca aveau acest drept deoarece, in momentul in care finii lor le-au cerut ajutorul, pentru a fi credibili, acestia au mers la un notar public si au incheiat un act notarial prin care sirianul se obliga ca, in cazul in care nu achita cele 220 de milioane de lei, Constantinescu sa dispuna dupa cum crede de cuviinta, de apartamentul pe care-l detinea Jihad.

Asa ca Aurica si Angela au luat in primire apartamentul. Nu fortand usa, ci deschizand-o, pur si simplu, cu cheia pe care le-o daduse, candva, chiar familia Ejnid. Dar si cu o hotarare definitiva si irevocabila din anul 2001, in care devenisera proprietari de fapt si de drept ai imobilului.

In 2005, cand aproape ca uitase calvarul trait, familia Constantinescu se trezeste data in judecata de fiica lui Jihad, Raaja Esnid.

Fata, studenta in anul II la Facultatea de Medicina din Craiova, prezinta o procura, emisa nu de Consulatul Siriei, asa cum era legal, ci incheiata la un notar din Damasc, fara stampila sau alte semne de identificare, prin care cere, nici mai mult nici mai putin, decat evacuarea lui Constantinescu din apartament. Ceea ce uita Raaja este ca familia ei avea o datorie la Angela.

Dosarul, dupa ce trece de instanta de fond (iar familia Constantinescu castiga) ajunge la Tribunalul Dolj, prin recursul formulat de fiica sirianului. Pe biroul judecatoarei Manuela Nedelcu, sotia procurorului Valentin Ion Nedelcu, de la Parchetul Curtii de Apel Craiova.

Care nu numai ca nu verifica procura lui Raaja, dar nu ia act nici de hotararea definitiva si irevocabila prin care Constantinescu castigase, in contrapartida, apartamentul lui Jihad, si, ca atare, da sentinta de evacuare din apartament a Angelei.

Curios este faptul ca, sotie de procuror fiind, si stiind foarte bine ca Jihad Ejnid este un infractor international, cautat de Interpol pentru acte de terorism, nu numai ca-i da castig de cauza sirianului, dar nici nu anunta autoritatile ca stie adresa acestuia din Damasc. Locatia in care se afla acum Jihad este trecuta pe toate intampinarile facute in instanta de catre fiica acestuia, Raaja.

Interesant este si ca, tot Nedelcu, a mai judecat un proces in care apare numele sirianului, in care acesta isi mai pusese odata gaj, acelasi apartament, unei societati comerciale si ca, la vremea respectiva, Manuela instituise asupra imobilului chiar un Titlu Executoriu.

Pentru ca in Curtea de Apel Craiova - institutia in subordinea careia se afla si Tribunalul judetean, conducerea a instituit un regim demn de un sef de stat, nicidecum de un presedinte de instanta, in sensul ca nici ziaristii, dar nici chiar avocatii nu pot accede in biroul judecatorului-presedinte Costel Dragut, nu i-am putut lua acestuia un punct de vedere referitor la sanctiunile pe care

le-a dat, daca le-a dat, unor judecatori din subordinea sa, pentru sentinte ca cele ale magistratului Manuela Nedelcu. Poate ca voiam sa-l intrebam daca familia Nedelcu, judecator si procuror, are vreo legatura cu Iuliana Nedelcu, procuror si membru CSM, ori cu verisoara acesteia, Loredana Ilie, avocata suspendata din Baroul Dolj. Angela Constantinescu, pagubita: „Instanta a fost cumparata.

Dosarul nici macar n-a fost rasfoit, dar ceea ce este mai grav este faptul ca nici eu, nici avocatul meu, nu avem acces la dosar. I-am cerut judecatoarei Nedelcu sa rasfoiesc dosarul si mi-a spus ca n-am voie. E normal? La propriul meu dosar?”