Alianța făcută cu PSD, gestionarea guvernării, lipsa unei strategii de comunicare și a unui lider carismatic au făcut din PNL al treilea partid din România cotat oficial în sondaje cu 18% încredere. Partidul condus de facto de Klaus Iohannis a pierdut constant în ultimii doi ani decontând în fața propriului electorat.

Conducerea PNL în conferințăFoto: Inquam Photos / George Călin

În perspectiva celor patru tururi de scrutin din 2024, tensiunea în interiorul PNL crește. Liderii PNL sunt nemulțumiți de fapt că nu sunt informați cu privire la deciziile luate în Coaliție. Cel mai recent episod este anunțul făcut de la Guvern privind asumarea răspunderii pe pachetul de măsuri fiscale.

Președintele PNL Nicolae Ciucă nu i-a informat pe liberalii din conducerea partidului despre intenția premierului Marcel Ciolacu de trece măsurile fiscale prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament. Anunțul public făcut de Ciolacu în debutul ședinței de guvern i-a iritat pe liberali care au fost luați prin surprindere.

Cine și cum se conduce PNL

În PNL există încă de anul trecut o fractură de comunicare și colaborare pe două paliere între președintele Nicolae Ciucă, secretarul general Lucian Bode și cei patru prim-vicepreședinți și vicepreședinții PNL.

Surse din interiorul PNL au explicat pentru HotNews.ro că există două direcții prin care Ciucă și Bode iau deciziile în numele PNL: fie primesc deciziile de la Cotroceni, fie de la Marcel Ciolacu.

„Ciucă este singurul care ține legătura cu președintele Klaus Iohannis. Dacă președintele are ceva de transmis referitor la o decizie de natura economică-politică o face prin intermediul lui Ciucă. În rest, Ciucă este mereu la Guvern cu Ciolacu, împreună vorbesc, șușotesc și în final face ce zice premierul. Bode îl secondează, se asigură că se validează decizile preluate de Ciucă și tot partidul este informat și pus în fața faptului împlinit”, explică sursele citate.

După rocada guvernamentală deciziile în PNL au rămas să fie tranșate de către Nicolae Ciucă și Lucian Bode. Ședințele Biroului Național Permanent unde participă prim-vicepreședinții și vicepreședinții PNL s-au rărit considerabil. Deși BPN ar trebui să se reunească săptămânal, ședințele au loc la câteva luni odată.

Ultima ședința a Biroului Național a fost pe 3 iulie când Dan Vîlceanu, fost ministru al Finanțelor și apropiat al lui Florin Cîțu, a fost propus pentru excluderea din partid.

Ciolacu îl menține în „viața politică” pe Ciucă

În acest context, Nicolae Ciucă este „legat ombilical” de liderul PSD Marcel Ciolacu, participând la majoritatea întâlnirilor pe care premierul le are.

Potrivit surselor HotNews.ro, Nicolae Ciucă este zilnic la Guvern, iar Marcel Ciolacu face tot posibilul să-l crediteze pe președintele PNL ca factor decident în hotărârile guvernamentale.

„Ciolacu vrea să-l țină în viață pe Ciucă, din punct de vedere politic, evident. Cu cât Ciucă stă mai mult la șefia PNL cu atât PSD poate să facă ce vrea, să ia toate deciziile. Important este să creeze senzația că Ciucă este partenerul egal al PSD”, explică sursele citate.

Cine sunt nemulțumiții din PNL

Dacă în 2022 liberalii au acceptat ca deciziile să fie luate la Cotroceni și au strâns rândurile în spatele lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode, în 2023 nemulțumirile și frustările au ieșit la suprafață iar ședințele de partid au ajuns să se țină la vila Lac, departe de ochii presei. Astfel, liderii PNL aveau ocazia „să facă terapie de grup”, să-și prezinte nemulțumirile iar presiunea din partid să scadă.

Printre cei care au contestat interne deciziile lui Ciucă și Bode se numără prim-vicepreședinții Dan Motreanu, Rareș Bogdan, Iulian Dumitrescu dar și lideri la Ilie Bolojan, Emil Boc, Lucian Blaga și vicepreședinții Robert Sighartău, Florin Roman, Alexandru Muraru și Virgil Guran.

Cum arată viitorul PNL la alegerile din 2024 - ultimul sondaj

Dincolo de terapiile de grup și tensiunile mocnite din Coaliție, viitorul PNL este legat de cel al PSD. Conform discuțiilor HotNews.ro cu liderii liberali care nu au vrut să fie citați, PNL are două opțiuni pentru 2024: rămâne altături de PSD la guvernare, fie rupe Coaliția și părăsește Guvernul. Ambele variante vin cu avantaje și dezvantaje și au mai multe variabile care trebuie luate în calcul.

Coaliția cu PSD, lipsa unui lider carismatic și lipsa unei strategii coerente de comunicare au dus la pierderea unui număr semnificativ de procente într-un an și jumatate de guvernare. De precizat este că potrivit unei analize efectuate pe intenția de vot măsurată de INSCOP Research PNL a pierdut cele mai multe procente, puțin peste 8 procente (comparativ cu iunie 2021 când partidul înregistra un procent de 26.6%).

Situația actuală a partidului este și rezultatul neasumării politice și a neimplicării liderilor care s-au opus modului de a face politică a lui Nicolae Ciucă și Lucian Bode. Lipsa strategiei de comunicare a facut la fel de mult rău partidului ca parteneriatul cu PSD. Dincolo de opoziția internă afișată sporadic la ședințe, niciun lider PNL nu și-a asumat responsabilitatea comunicării deciziilor luate de partid către electorat.

„Toți am pasat responsabilitatea și strategia comunicării lui Ciucă și Bode ambii fără experiență și fler politic. Ne-am uitat în altă parte când a venit vorba de viitorul partidului”, a recunoscut un lider cu vechime în PNL .

O eventuală revoltă internă în PNL care ar putea genera o criză politică majoră și o ieșire de la guvernare este estimată de către liderii nemulțumiți în 2024 după alegerile la europarlamentare.

La primul scrutin electoral se va vedea cu adevărat câte procente va înregistra partidul iar cei doi lideri aflați în prim-planul deciziilor Nicolae Ciucă și Lucian Bode vor fi primii care vor pleca.

În acel context „revolta” ar putea genera sau nu o ieșire a PNL de la guvernare.

Până atunci însă rămâne valabilă strategia după care PNL se ghidează în prezent. Non combat cu PSD la alegerile generale din 2024. Surse din PNL dar și din PSD au confirmat pentru HotNews.ro că au existat discuții la vârful celor două partide pentru un pact de neagresiune între cele două partide la alegerile generale din 2024.

Astfel, liberalii ar fi cerut garanții că își vor menține controlul asupra oraselor și județelor pe care le conduc azi iar numărul primariilor și posturilor din Consilii Județene vor fi în mare securizate prin non-combatul cu PSD.

Discuția ar fi avut loc în cerc restrâns între liderii PNL și PSD chiar înaintea rocadei guvernamentale și s-ar fi parafat, susțin sursele citate.

Conform întelegerii de principiu, PSD nu va fura primarii și consilierii PNL iar primarii social-democrați se vor ține de promisiune și nu vor face campanie împotriva primariilor PNL (ceea ce ridică multe semne de întrebare). Dacă înțelegerea s-ar respecta pentru 2024 liberalii nu vor reuși să-și securizeze toate posturile și vor pierde o parte prin redistribuirea mandatelor în funcție de prezența și numărul de voturi obținute.

Cu toate acestea, pierderile vor fi rezonabile comparativ cu un război pe fața declarat PSD-ului.

În cazul ruperii Coaliției și în varianta ieșirii PNL de la guvernare, social-democrații vor avea toate instrumentele pentru a purta campania electorală împotriva acestora. Și ceea ce contează cel mai mult într-un an electoral este accesul la resurse care va fi tăiat pt PNL și din plin pentru PSD.