Claudiu Manda, președintele Comisiei de Control SRI, a declarat joi, în urma audierii directorului SRI Eduard Hellvig, că Serviciul are protocoale încheiate din 1990, iar dintr-un total de 565 de protocoale sau acorduri, astăzi mai sunt active 337 de protocoale, transmite Mediafax.
"Opt subiecte am discutat. Unul dintre ele a fost legat de protocoalele de colaborare dintre SRI și instituțiile din România. Sunt semnate protocoale din anul 1990. În total au fost 565 de astfel de acte sau acorduri. Dintre acestea, 432 protocoale, restul acorduri și documente. 337 sunt active, 194 denunțate și 94 abrogate ca urmare a schimbării legislației. Discuția a fost că toate aceste protocoale să ne parvină la Comisie și angajamentul a fost că în maximum o săptămână să ne parvină la Comisie", a declarat șeful Comisiei de Control SRI, Claudiu Manda.
Acesta a precizat că 18 documente au fost încheiate între SRI și instituții din justiție, fie parchete, DNA, PNA sau CSM.
"Două documente cu caracter secret în vigoare, cele legate de amenințările de terorism. În opinia noastră credem că cele două sunt deja la comisie", a mai spus Manda.
Claudiu Manda: Directorul SRI a dat explicații cu privire la protocolul secret din 2016
Președintele Comisiei de Control SRI, Claudiu Manda, a mai declarat joi că șeful Serviciului de informații, Eduard Hellvig, a dat explicații, în cele opt ore de audieri, legat protocoalele din 2016, unul secret și unul nesecret, invocând necesitatea celui secret din cauza vidului legislativ, notează Mediafax.
"Am avut o discuție legată de cele două protocoale din decembrie 2016, cel secret și cel nesecret. Au avut la bază OUG 6, care în opinia SRI presupunea două elemente. Că pe vidul legislativ, ca urmare a deciziei CCR, nu exista acea structură de interceptări care era la SRI. Cea de-a doua: de a defini organul de cercetare specială și aici ne-a fost prezentat faptul că procedura e definită în Codul de procedură penală, că acesta a fost sensul și că modificările aduse legislației ca urmare a deciziei CCR, nu exista organ de cercetare penală specială. Spunea că e nevoie de acesta și în ceea ce privește infracțiunile de terorism sau la adresa securității naționale", a declarat Manda.
"Au fost prezentate documentele din zona justiției. Conducerea dorește să desecretizeze mare parte dintre acestea. Nu avem în acest moment concluzii. Au fost întrebări de la Comisie, cum au fost denunțate, au fost efecte. Conducerea SRI a invocat actele normative și în afara de OUG 6 mai sunt două legi", a mai spus Manda.
Claudiu Manda: Serviciul nu are protocoale cu partidele. Putem să stabilim în lege că nu se vor mai face
Claudiu Manda a declarat că, din protocoalele amintite de directorul SRI, niciunul nu a fost încheiat cu partide politice. Acesta a spus că Parlamentul poate interzice Serviciul semnarea de protocoale sau să fie permise doar cu avizul prealabil al CSAT și comisie de control.
"Nu există niciun protocol, cred, semnat cu PSD. Nu a prezentat, din protocoalele respective, niciun semnat cu partidele, cu niciun partid politic. Pot să vă spun altceva. A fost făcută o prezentare legată de apartenența politică a persoanelor care au semnat protocoalele respective, din anul 1990 încoace, și au fost reprezentanți de la toate partidele politice care au fost la putere, în calitatea pe care o aveau la momentul respetiv de miniștri, secretari de stat, șefi de agenții, șefi de autorități și lucruri de genul acesta", a afirmat președintele Comisiei de control al SRI, Claudiu Manda, după audierea la Parlament a directorului Serviciul Român de Informații, Eduard Hellvig.
Întrebat despre legalitatea celor două protocoale încheiate în anul 2016, Manda a spus că poate să prezinte doar ce a prezentat conducerea SRI, precizând că Hellvig a vorbit despre Ordonanța 6 care permitea Serviciului să incheie protocoale cu diferite instituții. Președintele Comisiei parlamentare a adăugat că pe viitor Parlamentul poate legifera în sensul interzicerii SRI să mai încheie astfel de protocoale sau îi poate permite să le încheie doar cu avizul CSAT și al forului legislativ de control al Serviciului Român de informații.
"Eu pot să prezint, pe de o parte, ce a spus conducerea SRI, inclusiv domnul Hellvig. Poziția mea o s-o prezint în fața Comisiei atunci când vom avea un raport al Comisiei. Ce a spus conducerea SRI și ceea ce poate să verifice toată lumea este că în Ordonanța 6 scrie că SRI va încheia protocoale. Mai mult decât atât, ne spunea domnul director, că și astăzi există intenția unor instituții ale statului de a semna un protocol cu SRI. Sigur, rămâne să vedem dacă această formă de funcționare protocoale, protocoale secrete sau protocoale nesecrete, va mai fi folosită de aici încolo, atât în ceea ce privește SRI, cât și celelalte servicii ale statului, inclusiv unitățile de Parchet sau de instanță. Putem să stabilim în noua lege că nu se vor mai face protocoale și să legiferăm în așa fel încât lucrurile să fie destul de clare în ceea ce privește colaborarea sau putem să stabilim, dacă sunt permise protocoale, ca toate acestea să fie avizate de CSAT și de comisia parlamentară, în așa fel încât să nu mai existe suspiciuni de documente pe care nu le știau sau nu le știam la momentul la care au fost semnate și sigur că ulterior au auzit de ele, de efecte și începem să înțelegem sau să interpretăm legalitatea sau cadrul normativ", a completat Manda.
Acesta a adăugat că a fost abordat și subiectul schimbării legislației în domeniul siguranței naționale care urmează să fie făcut în Comisia parlamentare speciale pentru legile siguranței naționale, pentru ca Serviciul Român de Informații să aibă competențele bine trasate.
"Am vorbit despre modificarea legislației. Sigur prima lege este legea 51 care definește amenințările la adresa securității naționale care sunt diferite față de țările cu care România are parteneriat. Vorbim despre terorism, amenințare cibernetică, migrație ilegală și despre spionaj, crimă organizată,etc. Sigur că se dorește foarte clar definirea competențelor SRI. S-a vorbit despre statutul ofițerilor de informații dacă ar fi oportun să avem structuri de informații militare sau civile, pentru că poate în acest moment nu este potrivit să avem structură civilă, poate e important e să avem structură militară în continuare. Sigur o propune de a exista o structură care să se numească Structura de Interceptare care să pună în aplicare mandatele de interceptare tehinică, pe baza unor mandate să nu mai existe pe baza OUG 6, decizie CSAT, pe baza deciziilor CCR care le invalidează", a mai spus Claudiu Manda.
Claudiu Manda: În bugetul SRI, o pondere mare o au cheltuielile cu salariile, pensiile; e obligaţia Guvernului să asigure aceşti bani
Preşedintele Comisiei pentru controlul activităţii SRI, Claudiu Manda, a declarat joi că bugetul SRI a fost tăiat la rectificare, menţionând că e obligaţia Guvernului să asigure banii pentru salarii şi pensii.
"Şi comisia a înţeles pe deoparte cum s-a făcut această rectificare bugetară, în sensul că s-a făcut o analiză a cheltuielilor pe primele şase luni de zile şi o previziune a cheltuielilor pe următoarele şase luni de zile. Sigur că avem de-a face cu o tăiere. În măsura în care SRI consumă banii alocaţi, există posibilitatea sau speranţa de suplimentare în zona de investiţii. La fel, rămâne să vedem dacă bugetul. în acest moment, asigură resursele necesare pentru cheltuielile de salarii şi pensii, iar dacă nu le asigură, sigur că e obligaţia Guvernului să asigure aceşti bani. Am vorbit mai mult legat de acest subiect (...) nu putem să detaliem foarte mult, însă în bugetul SRI, o pondere foarte mare o au cheltuielile legale de salarii, de pensii, legate de sistemul medical, legate de o serie de acţiuni şi misiuni pe care le are SRI", a afirmat Claudiu Manda după audierea directorului SRI, Eduard Hellvig.
El a explicat că bugetul SRI nu poate fi comparat cu cel al serviciilor similare din alte state pentru că obiectivele SRI sunt mai numeroase.
"A fost la un moment dat făcută o comparaţie a bugetului din România al SRI cu alte servicii interne din alte state, însă nu avem cum să facem o comparaţie doar financiară atâta timp cât misiunea, obiectivele, competenţele şi activităţile sunt diferite. Spre exemplu, în Germania sunt patru-cinci astfel de obiective ale serviciului intern, în România sunt mult mai multe şi sigur că presupune eforturi umane, financiare, de logistică. În contextul în care vom defini noua lege vom avea mult mai clar definite obiectivele", a adăugat Manda.
1
2
