Cat de departe sunt dezbaterile de la Bucuresti cu provocarile majore generate de alegerile UE din 2014 de care ne mai despart doua saptamani! Cu o exceptie doua, politicienii romani nu fac efortul de a explica cetatenilor de ce votul lor de azi e mult mai important decat acum cinci ani. Ce inseamna, asadar, noua modalitate de alegere a presedintelui Comisiei Europene, care sunt efectele premierei din 2014 si pericolele care pandesc proiectul european? Secretarul general al Parlamentului European, Klaus Welle, a rezumat, marti, tabloul alegerilor: “pentru prima data, alegerile europene conteaza in alegerea viitoului presedinte al Comisiei Europene”.
Practic, viitorul presedinte al Comisiei (executivul comunitar) nu va fi ales prin vot direct, ci va fi propus de Consiliul European, format din sefii de stat si de guvern ai UE. Marile familii politice (popularii, socialistii, liberalii) si-au lansat fiecare candidatul propriu, cu care defileaza in campanie: Jean-Claude Juncker - Partidul Popular European (PPE), Martin Schulz - Partidul Socialiştilor Europeni (PSE), Guy Verhofstadt - Liberalii şi Democraţii Europeni (ALDE), Ska Keller – Verzii Europeni, Alexis Tsipras - Stânga Europeană (extremist). Acesti candidati vor aparea saptamana viitoare intr-o dezbatere televizata, programata pe data de 15 mai.
Chiar daca presedintele Comisiei nu va fi ales in mod direct, Consiliul European va trebui sa tina cont, potrivit tratatului de la Lisabona intrat in vigoare in decembrie 2009, de rezultatul alegerilor. Poate sa n-o faca, desigur. “Ar fi un scenariu foarte trist, deoarece Consiliul European va trebui sa tina cont de ce s-a intamplat in campanie. Totul depinde de prima implementare. Daca Parlamentul European nu e multumit de propunere, atunci Consiliul European trebuie sa vina cu o noua solutie intr-o luna de zile”, explica Klaus Welle, secretarul general al Parlamentului European.
Practic, dupa alegerile europene din 25 mai, Consiliul European trebuie sa intre in negocieri cu Parlamentul. Astfel, nu se mai poate spune ca Parlamentul European doar confirma propunerea sefilor de state si de guvern, ci alege viitorul presedinte al Comisiei Europene. Toate aceste elemente nu existau pana acum, ele vor crea o noua realitate juridica in UE. “Intentia tratatului de la Lisabona este foarte clara: sa permita cetatenilor sa aiba un cuvant mai greu de spus (…) Personalizand campania, incercam sa starnim mai mult interes pentru aceste alegeri”, mai spune Welle.
Marile provocari: prezenta slaba la vot si extremismul
Prezenta la vot a tot scazut de la organizarea primelor alegeri europene in 1979, insa oficialii europeni sunt optimisti si sustin ca toate datele indica faptul ca se va depasi prezenta la vot de la alegerile anterioare. “Acum lucrurile stau in felul urmator: a crescut cu 3% numarul persoanelor hotarate se mearga la vot. Sa asteptam pana in 25 mai, sa vedem ce se va intampla”, mai spune Welle.
Si pentru vicepresedintele PE, Anni Podimata (socialist), alegerile din acest an sunt “cele mai importante de la infiintarea PE”. In opinia sa, proiectul european a pierdut increderea cetatenilor dupa masurile de austeritate adoptate pe durata crizei economice. “Am vrut sa recastigam increderea in piete, ar reusit sa facem acest lucru cu pierderi semnificative”, sustine Podimata, adaugand ca problemele economice si sociale (26 de milioane de someri in UE, mai ales in randul tinerilor) duc la scepticism fata de proiectul european.
Apare apoi problema cresterii euroscepticismului in crestere, care merge spre nationalism si extremism. “Extremele au inceput sa castige teren. E un paradox istoric. Pe de-o parte, cetatenii vor mai multa Europa unita, pe de alta parte se declara dezamagiti de Europa si sustin forte care pericliteaza intreg sistemul european”, afirma vicepresedintele PE. Daca tendintele vor fi confirmate la alegeri, deciziile care se vor lua in toate institutiile UE vor trebui sa tina cont de forte si voci puternic anti-europene. Daca extrema dreapta va reusi sa castige europarlamentari in sapte tari europene, isi vor putea constituti grup parlamentar propriu. Inca nu se stie daca, dupa alegeri, vor fi 7 sau 8 grupuri europarlamentare.
Jocul negocierilor
Problema e ca nici candidatul socialist, nici cel sustinut de populari (cele mai mari grupuri politice, aproape la egalitate acum) nu pot obtine majoritatea cu propriul partid, asa ca va fi nevoie de aliante politice. De pilda, popularii si socialistii detin azi 65% din PE, insa potrivit sondajelor de opinie realizate inainte de inceperea campaniei, dupa alegerile din 25 mai acest procent ar putea sa scada la 55%.
Diferenta intre cele doua mari familii politice este, potrivit sondajelor de acum, extrem de mica, popularii avand maxim 10 mandate in fata socialistilor, dar situatia se poate oricand rasturna in favoarea socialistilor. Cu astfel de rezultate, practic sunt posibile orice coalitii dupa 25 mai, de la modelul unei mari coalitii la orice alte combinatii politice. Din acest motiv, va fi interesant de urmarit daca grupurile extremiste si anti-europene vor reusi sa-si formeze propriul grup parlamentar care ar putea conta in viitoarele negocieri.
Cand va fi ales presedintele Comisiei
Calendarul alegerii noului presedinte al Comisiei Europene presupune parcurgerea unor etape. Pe 27 mai ar urma sa aiba loc intalnirea grupurilor politice, iar seara sefii de stat si de guvern din UE va acorda un mandat presedintelui Comisiei pentru negocierile ce vor urma cu Parlamentul. Pana pe 18 iunie ar trebui formate noile grupuri politice iar cel tarziu pe 24 iunie fiecare grup ar trebui sa-si comunice numarul de membri si numele lor. In fine, pe 27 iunie ar trebui sa se faca propunerea de candidat pentru noul presedinte al Comisiei Europene. Cea mai optimista evaluarea avanseaza data de 16 iulie pentru alegerea noului presedinte. In trecut, alegerea sefului executivului european avea loc in septembrie.
Parlamentul European a castigat in importanta dupa Tratatul de la Lisabona. Nu doar modalitatea de alegere a viitorului presedinte al Comisiei Europene este marea noutate, dar intre timp PE a castigat in putere si vizibilitate. Oficialii PE se lauda cu 950 de legi votate in ultimii cinci ani si cu un cuvant greu de spus in stabilirea bugetului UE pe urmatorii sapte ani, in reforma politicii agricole comune. In fine, Parlamentul European si-a mai trecut in palmaresul ultimilor cinci ani respingerea acordului cu SUA in ce priveste utilizarea de catre americani a tuturor datelor bancare (acordul SWIFT), resingerea tratatului ACTA si stabilirea de noi reguli in calcularea tarifelor de roaming sau utilizarea creditelor ipotecare.
2
9
