Asta-i viata. Ceea ce am produs in anii de crestere se duce naibii in vreme de criza. Datoria publica creste (ingrijoratoare e viteza cu care te indrepti spre zid, nu marca masinii), deficitul bugetar a devenit noul „star” al presei economice, iar pietele financiare fac pariuri despe ce tara va crapa economic, prima.
Veniturile Greciei sunt in dolari, iar cheltuielile sunt in euro. Orice depreciere a dolarului ii afecteaza serios
Ministerul de Finante elen
Sa fim intelesi. Nu datoria publica in sine (un indicator greu pipaibil, totusi) ingrijoreaza, ci faptul ca aceasta va frana cresterea economica viitoare si va intarzia consumul privat.
E ca in viata. Daca esti dator vandut, va fi greu o vreme sa iti satisfaci capriciile de dinainte. Una, din cauza ca nu ai bani si pe urma, daca cheltuiesti aiurea, cei carora le datorezi bani sa trag de maneca.
- Pe cine a surprins totusi, criza greaca?
Grecia are dificultati (vulnerabilitati, bube) bugetare de vreo cinci ani, nu de cand e Bittman la Finante. O sa va mire poate, altceva. O parte din problemele financiare ale statului elen i-au fost induse monetar, din supraevaluarea euro in raport cu dolarul.
O buna parte dintre veniturile la bugetul grec sunt in dolari americani. Comertul maritim aduce dolari. Exporturile in Golful Persic, in Africa de Nord, tot dolari.Veniturile sunt in dolari, iar cheltuielile Guvernului sunt in euro, manca-l-ar ...de euro. Nu e de mirare ca Grecia are dificultati. Criza nu a facut decat sa le amplifice.
Bon. A venit criza. Speculatorii, mai ales cei care stiau adevarul din spatele cifrelor ambalate de oficiali, au inceput sa faca pariuri. Grecia a fost dusa la tratament pentru o julitura la genunchi, iar medicii i-au descoperit cancer, al carui tratament e mult mai scump. Asta e drama ei.
- Acesta ar putea fi doar inceputul
Oficial, datoria Greciei este 115% din PIB. Neoficial, se duce spre 123%. Datoria Irlandei sta la dospit si ea. De Spania nu mai zic. Italia are si ea mari probleme. Astea sunt primele tari la care se uita atat UE cat si speculatorii. Partea proasta e ca in spatele datoriei publice sta nevoia de reforme. Reformele inseamna somaj in crestere.
Someri mai multi inseamna riscul derapajelor sociale. Grevele costa si ele. Economic si politic. Dar ma mai intreb ceva (ascultand Mendes Brothers la casti). De data asta Franta si Germania vor scoate bani pentru a salva Grecia. Dar cati bani sa ai cand o veni randul Italiei, Spaniei, Italiei, Irlandei? Ce va spune cuvantul „inflatie”?
- Daca te imprumuti la dobanzi peste rata ta de crestere economica, iti adancesti practic datoria
A propos de cifre, te poti imprumuta ca sa iti acoperi gaurile. Nu aia e problema nici a Romaniei si pana la urma, nici a Greciei. Partea proasta e ca atata vreme cat te imprumuti la dobanzi mai mari decat rata ta de crestere economica, se cheama ca iti adancesti datoria. Ca sa rezolvi aceasta treaba, musai e sa faci excedent bugetar. Dar nu din asta de o luna, cum face Romania, dupa care plonjeaza in deficit ca boul in gard.
- De ce nu se apeleaza la FMI?
Din jena. Din orgoliu. A apela la FMI ar insemna sa recunosti esecul zonei euro. De aia se discuta pe la colturi despre infiintarea unui Fond Monetar European. E in contradictie cu spiritul zonei euro. Pai ai Banca Centrala Europeana si tu te duci la altii dupa bani? E ca si cum cu nevasta acasa, tu ai merge la vecina de peste drum. Nu se face...
- Concluzia?
Reforma BCE, a UE, si inca degraba. Reforma rapida a sistemului bugetar. Poate un imprumut masiv, care sa asigure resurse pentru platile compensatorii ale celor care vor trebui sa paraseasca sistemul si care sa iti asigure o trecere linistita prin criza. Din pacate, eu nu cred in capacitatea actualului Guvern de a reforma sistemul. Sa dea Mnezeu sa ma insel.
2
4
