Clasa politica de la Bucuresti si-a propus in ultimul an ridicarea monitorizarii. Esec. Comisia a decis miercuri continuarea ei. Intereseaza insa pe cineva? In afara politicienilor care au niste arme de atac. In rest, raportul a provocat ostilitate politicienilor si presei europene si dezinteresul opiniei publice romanesti. Pentru o zi. Subiectul se uita repede, pana peste o jumatate de an, la raportul de etapa, sau un an.

In august 2008, presedintele Traian Basescu ii convoca pe liderii partidelor politice la Cotroceni sa discute raportul asupra justitiei al Comisiei Europene. “Propun ca in urmatoarele 12 luni Romania sa iasa de sub monitorizare. Se pare ca ne-a lipsit ca obiectiv sa scapam de acest lucru pe care il consider relativ umilitor”, a declarat Traian Basescu. Partidele au fost de acord, chiar daca fiecare dintre ele vedea in felul sau progresele care trebuie facute in acest sens. Emil Boc spunea ca "procesul de ridicare a monitorizarii incepe maine", Mircea Geoana declara ca Mircea Geoana PSD “este in favoarea unor actiuni energice pentru a depasi aceasta situatie”, care in opinia sa este “confirmarea esecului luptei impotriva coruptiei”, in timp ce liberalii vorbeau despre planuri de actiune pentru indeplinirea obiectivelor neatinse.

In ianuarie 2009, dupa o vizita la Comisia Europeana, presedintele Basescu spunea: "L-am informat pe presedintele Barroso ca obiectivul actualului guvern si al actualei majoritati este sa obtinem un raport care, in cursul anului 2009, sa permita ridicarea monitorizarii pentru Romania". Premierul Emil Boc l-a insotit pe presedinte in vizita sa la presedintele Comisiei si reuma discutiile. Despre ce au vorbit? "Evident, despre justitie, obiectivul nostru fiind ca in anul 2009 sa ridicam monitorizarea pe Justitie a Comisiei Europene, ca Romania sa devina cu adevarat un membru cu drepturi depline a UE".

Intreaga clasa politica, dar mai ales coalitia de la putere si-au stabilit acest obiectiv, ramas neindeplinit. Miercuri, Comisia a anuntat continuarea monitorizarii pentru cel putin un an, pana in vara lui 2010, pentru ca "eforturile de reforma sunt prea fragmentate, procesul prea politizat". O monitorizarea care va tine pana cand taote cele patru conditionalitati vor fi indeplinite, cum a ales Comisia sa puna negru pe alb in raport.

Al cui e esecul? Liderii PSD si PNL s-au grabit sa dea vina pe presedintele Basescu si pe guvern, iar cand le revezi declaratiile ele par justificate. Ei au repetat obsesiv in ultimul an de zile ca monitorizarea trebuie ridicata. Pe de alta parte, PDL da vina pe Parlament si acuza de lipsa unei reale dorinte de colaborare in indeplinirea obiectivelor. Raportul pare sa sustina si acest punct de vedere, chiar daca la modul indulcit, diluat fata de proiectul de raport initial. Parlamentul "ar trebui sa ia decizii consecvente pentru a sprijini eforturile executivului privind reforma sistemului judiciar si eradicarea coruptiei. (...) Este important ca Parlamentul sa isi arate angajamentul deplin privind continuarea combaterii coruptiei la nivel inalt", recomanda raportul.

In final, esecul e al Romaniei, pentru ca monitorizarea o vulnerabilzeaza. "Trebuie sa se vizeze finalizarea acestei monitorizari cat mai repede posibil, pentru ca el poate induce implicit anumite efecte negative asupra progresului european al Romaniei", spune, din nou, comisarul european Leonard Orban.

Comentariile politicienilor europeni nu au intarziat sa apara, atitudinea presei ocidentale este una destul de ostila. La conferinta de presa jurnalistii straini l-au hartuit practic pe purtatorul de cuvant insistand sa afle daca acesta tot mai crede ca extinderea a fost un succes, cand, dupa doi ani, Romania si Bulgaria nu fac progresele cerute, daca nu ar trebui pedepsite cele doua tari pentru a le constrange sa faca ceea ce trebuie. "Ati impus reduceri de fonduri bulgarilor si ati obtinut rezultate. De ce nu faceti la fel si cu Romania?", i-au intrebat ei pe cei de la Comisie.

Pentru ca situatiile sunt diferite, pentru ca problemele sunt diferite, li s-a raspuns. Insa pentru ei, faptul ca niste fonduri europene s-au pierdut prin conturi din strainatate pentru a finanta mai apoi partidele politice bulgare este acelasi lucru cu problemele pentru care au fost inghetate anul trecut fondurile SAPARD, probleme rezolvate de Romania, ceea ce a dus la dezghetarea fondurilor.

Politicienii straini cred ca Barroso si-a "cumparat" realegerea prin amanarea rapoartelor privind administrarea fondurilor europene, jurnalistii straini tind sa creada acelasi lucru. Comisia replica insa ca monitorizarea administrarii fondurilor, asa cum a cerut Parlamentul European, trebuie sa aiba loc pana in 15 iulie si ca e nevoie de timp pentru pregatirea documentelor. Comisia a vrut sa dea un seamnal clar ca mecanismul de cooperare si verificare nu este relationat de administrarea fondurilor europene, din acest motiv cele doua rapoarte nu au fost prezentate in acelasi timp, asa cum s-a intamplat anul trecut in cazul Bulgariei, insa presiunile diplomatice ale unor anumite state membre ar putea avea, pana la urma, succes.

Atitudinea din celebrele de acum state ostile Romaniei - ostilitate justificata daca te gandesti ca sunt cei mai mari contributori la pusculita UE - s-ar putea reflecta si in alte momente-cheie, cum ar fi aderarea la spatiul Schengen, cel mai apropiat dintre ele, 2011. Miercuri am scapat din nou, pentru al doilea an consecutiv relationarea aderarii al spatiul Schengen de mecanismul de cooperare si verificare a fost scoasa din varianta finala de raport. Pentru ca sunt criterii diferite de evaluare a celor doua, penru a nu crea confuzie, a spus purtatorul de cuvant al Comisiei, subliniind insa ca a fost o negociere politica in Colegiul Comisarilor.

Numai ca decizia de acceptare a Romaniei si Bulgariei in spatiul Schengen se ia prin unanimitatea statelor membre. "Statele membre vor putea hotari, cand va fi momentul, daca vor putea accepta cele doua state in Schengen cu mecanismul de verificare si cooperare inca in derulare", a spus purtatorul de cuvant al Comisiei, in timp ce comisarul european Leonard Orban crede ca procesul de aderare va fi unul "complicat". Argumentul? "Este suficient sa ne uitam la cateva declaratii din anumite state membre. Pe langa conditiile tehnice ce tin de securizarea frontierelor si controlul la frontiere, este posibil sa intervina si alte aspecte, ca de exemplu modul in care functioneaza justitia in Romania, daca exista determinarea de a lupta impotriva coruptiei, criterii legate de comportamentul cetatenilor romani aflati in state membre.

Este evident ca aderarea la spatiul Schengen va fi un proces foarte complicat. Este suficient sa ne uitam la cateva declaratii din anumite state membre. Pe langa conditiile tehnice ce tin de securizarea frontierelor si controlul la frontiere, este posibil sa intervina si alte aspecte, ca de exemplu modul in care functioneaza justitia in Romania, daca exista determinarea de a lupta impotriva coruptiei, criterii legate de comportamentul cetatenilor romani aflati in state membre", a spus el.

"Asa ca aderarea la spatiul Schengen presupune eforturi diplomatice continue, rezolvarea unor chestiuni bilaterale cu state membre ale UE pentru a gasi acel consens", a completat comisarul.

Un lucru mai ramane de spus despre raportul asupra justitiei - dezinteresul opiniei publice si chiar al jurnalistilor pentru el. Jurnalistii straini s-au saturat sa auda in fiecare an cam acelasi lucru si raman la opinia ca Romania si Bulgaria nu aveau ce cauta in UE nepregatite. "Cred ca istoria este un proces, exista lucruri care la anumite momente sunt de la sine intelese. Evident ca extinderea a fost un succes, asta trebuia facut si ramanem ferm convinsi ca prin extindere s-au inregistrat progrese mai rapide si mai substantiale", a fost contraargumentul purtatorului de cuvant al Comisiei.

Si totusi, nu difera multe lucruri. Opinia publica din Romania este si ea blazata. Cand sunt probleme mai importante, precum situatia economica, de asta ne pasa noua acum, de rportul asta?, se intreba un cititor care comenta pe site. Cititorii par din ce in ce mai putini interesati de acest subiect, sunt satui sa auda ca din cauza politicienilor care se acopera si protejeaza apare nemultumirea Bruxelles-ului, altii ii considera pe expertii europeni niste ipocriti.

In ce ma priveste, e amuzant: nu m-am plictisit de acest subiect, chiar daca la un moment dat aveam impresia ca si eu m-am blazat, dar rapoartele imi dau din ce in ce mai putine satisfactii. Apar aceleasi lucruri, modificarile sunt sesizabile daca stii foarte bine documentele, ce mai, o plictiseala. Asa ca le sugerez politicienilor nostri sa isi stabileasca din nou drept obiectiv ridicarea monitorizarii. Au un alt an sa il realizeze.