“Asa ceva nu exista”, a exclamat taranul vazand girafa. Privise probabil pentru prima oara la acel animal surprinzator, reactia lui amuzanta poate fi inteleasa si scuzata. Consiliului Superior al Magistraturii, in schimb, i se tot pun in fata realitatile triste ale justitiei noastre, lucruri care cu greu s-ar putea spune ca nu le sunt cunoscute. Reactia lor, atunci cand nu stampileaza “ingerinta in treburile justitiei”, este sa exclame ca asa ceva nu exista. Reactia nu e deloc amuzanta; poate fi inteleasa din cu totul alte motive decat inocenta surpriza.

"Ultimul din seria aparitiilor stanjenitoare este raportul Departamentului de Stat american privind respectarea drepturilor omului. Capitolul privitor la Romania contine critici la adresa justitiei din tara noastra in general si la adresa CSM in particular. Este acuzat faptul ca unii din membrii CSM sunt in stare de conflict de interese, si ca unul din membri Consiliului a divulgat date din anchete aflate in desfasurare pentru a compromite. Sub semnatura presedintelui sau, judecatoarea Lidia Barbulescu, raspunsul Consiliului este sa spuna ca asa ceva nu exista.

Acuzatia de conflict de interese se refera la faptul ca unii dintre membrii Consiliului si-au pastrat si postul de sefi de instante si parchete. E o realitate. Ce zice CSM? “Nu poate exista” (sic!) conflict de interese cat timp legea din 2005 permite acest lucru pentru membri din actualul Consiliu! O replica hilara si ilogica. Exista conflict de interese? Ok, dam o lege si spunem ca nu exista! Simplu. Dam o decizie ca albul e negru. Hotaram ca 1+1 fac 19. Nu stia taranul nostru ca cei 9 judecatori de la CCR ar fi decis probabil ca girafa este un animal neconstitutional, Inalta Curte de Casare a Justitiei ar fi spus ca dosarul existentei girafei trebuie re-instrumentat pe motive de procedura zoologica, iar CSM ar fi decis ca posibilitatea de existenta a girafei e de natura sa ingereze intreg actul de justitie. Oricum, macar taranul nostru vedea alt animal, si inca unul ciudat. In cazul nostru vajnicii cesemisti se uita in oglinda, in splendida lor dubla si conflictuala calitate de membri ai consiliului si sefi de instante si parchete, si exclama : “asa ceva nu exista!”

Oricum, o masura a imposturii da celalalt argument oferit de CSM, care se bazeaza pe un raport al CE. Scrie comunicatul de presa, continuand sa sustina inexistenta conflictului de interese:

“De altfel expertul Comisiei Europene care a efectuat un raport de monitorizare in data de 31 august 2006, a formulat urmatoarea apreciere : «In orice caz, problema e limitata in timp datorita faptului ca viitorii membrii ai CSM vor fi suspendati de drept din orice functie judiciara(…)»”

(CSM - Declaratie de presa privind raportul Departamentului de Stat)

E stupefiant cum un judecator poate sa interpreteze un pasaj ca spunand exact contrariul afirmatiei pe care o face in mod explicit. Expertul CE vorbeste negru pe alb de o problema, una care exista in prezent, si e vorba exact de acelasi lucru, conflictul de interese existent in CSM. Pentru presedintele CSM asta inseamna ca asa ceva nu exista.

Mai departe, raportul spune ca in anul 2007 unul din membri Consiliului ar fi divulgat date confidentiale despre inspectia efectuata la DNA, cu scopul de a compromite Departamentul. Raspunsul presedintelui CSM? “Solicitam Departamentului de Stat probele pe care le detine” (!!) T. Chiuariu, ministru al Justitiei si membru al CSM la acea data, caci de el e vorba, a facut o conferinta de presa cu dezvaluirile acuzatiile respective (ba chiar ulterior a admis senin si ca a dat comenzi inspectorilor CSM!), informatii si acuzatii preluate cu veselie de toata presa de partid. Ce probe le trebuie cesemistilor, de vreme ce neaga realitatea pe care o au in fata? Ce poti raspunde la o asemenea desfasurare de tupeu si de rea-credinta?

Raspunsul meu e acesta : solicit in continuare CSM un raspuns dat raportului Departamentului de Stat, document care le aduce acuzatii grave si temeinice. Am pomenit mai sus de o replica, dar, ajuns la acest punct, am decis ca nu exista. CSM continua sa taca, vinovat. Am pomenit si de autoarea unui astfel de punct de vedere iluzoriu, presedinta CSM, judecatoarea Lidia Barbulescu. Am gresit, o astfel de persoana trebuie sa fie fictiune. Cu siguranta ca purtatoarea unor opinii atat de prostesti, de lipsite de logica si de bun simt n-ar putea sa apartina magistraturii unui stat democratic, cu atat mai putin intr-un post de importanta sefiei CSM. Dna Lidia Barbulescu nu exista. Celor care sustin contrariul le solicit respectuos probe.

[Cititi si Cristi Danilet - CSM nu suporta critica; si Mihnea, despre alte lucruri din acelasi raport, “Talentul Romanilor”]

Comenteaza pe blogul lui Doc.