Apar detalii oficiale despre angajamentele României de a diminua cantitățile de combustibil lemnos (denumit pompos biomasă forestieră) în favoarea surselor de energie regenerabile și verzi, pentru a putea beneficia de fonduri europene, incluse în recent aprobatul PNRR. Însă aceste prevederi se vor putea aplica doar sistemelor de încălzire comune, în cazul distribuțiilor centralizate de agent termic sau la nivel de condominii, adică blocuri de locuințe. Procentul gospodăriilor din România care utilizează lemne de foc este unul foarte ridicat, în comparație cu media europeană, peste jumătate dintre acestea utilizând acest combustibil ca sursă primară de energie. În ceea ce privește spațiul rural, se estimează că peste 80% dintre gospodării sunt dependente de aprovizionarea cu lemne de foc.
Prima alternativă, energia electrică, este momentan puțin fezabilă, datorită atât precarității rețelelor electrice, fie ele externe sau interne locuinței, cât și costurilor ridicate de consum, kilowatul termic rezultat din cel electric fiind mult mai costisitor în raport cu utilizarea lemnelor de foc. Echipamentele performante de tip pompă de căldură, care generează un raport de transformare rentabil pentru consumatorul final, necesită un buget de investiții de ordinul al miilor de euro, pe care aceste gospodării nu și-l permit.
Cea de-a doua alternativă este reprezentată de utilizarea gazelor naturale. În prezent, România este mult sub media europeană, atât cu privire la procentul gospodăriilor racordate la rețelele de distribuție gaze naturale (aproximativ 40%), cât și la capacitatea de stocare a acestora în subsol. Spre comparație, Ungaria are peste 90% dintre gospodării conectate la rețelele de gaze și o capacitate dublă de stocare, în comparație cu cea a României.
Pe de altă parte, investițiile din fonduri europene în rețelele de gaze nu sunt agreate la nivelul Comisiei Europene, doar zonele defavorizate, cu profil minier, putând cheltui bani europeni, prin intermediul Just Transition Fund, pentru construirea de conducte de racordare la magistralele de transport gaze, asigurând tranziția capacităților mari de producție energetică de la combustibil fosil la cel gazos.
Astfel, singura variantă de finanțare a extinderii rețelelor de gaze naturale rămâne cea de la bugetul de stat, însă ele sunt condiționate tehnic de starea actuală a infrastructurii companiei de stat Transgaz și de planificarea multianuală a investițiilor de extindere a magistralelor regionale, depinzând de factorul politic și de finalizarea proiectelor gigant în care Transgaz este implicată (BRUA sau conectarea terminalului Marea Neagră). Pe românește, este imposibil să proiectezi o rețea locală de distribuție gaze naturale fără o magistrală Transgaz în proximitate iar extinderea simultană a acestora în zonele deficitare este costisitoare și de durată.
Soluția de modernizare a instalațiilor termice individuale, pe bază de combustibil lemnos, modificând sursa energetică, este una nerealistă pentru gospodăriile individuale. Doar un program de tip Casa Verde, care ar finanța înlocuirea cazanelor clasice, consumatoare de lemne de foc, cu alte echipamente mai performante, de tipul centralelor termice pe peleți, ar putea îmbunătăți performanțele energetice ale acestor gospodării. Însă, aceste echipamente folosesc tot un tip de biomasă forestieră, rezultată din prelucrarea buștenilor, iar acest aspect nu este reglementat suficient de clar în normativele naționale. Mai mult, vechile programe de tip Casa Verde au fost ambigue, permițând, culmea, achiziția oricărui tip de cazan pe combustibil solid, inclusiv cele clasice.
Indiferent de conținutul PNRR sau de planurile naționale și europene de ecologizare, soarta gospodăriilor românești care utilizează lemne de foc este pecetluită pentru următorii ani, fără o alternativă reală și realistă. Fumul alb al coșurilor racordate la sobele sau centralele termice pe lemne va mai fi vizibil mulți ani de acum încolo, în condițiile în care conectarea gospodăriilor din zona rurală la rețelele de gaze naturale rămâne doar o promisiune.
N.Red. Mihai Bălan a fost selectat pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom
Mihai Bălan
Foto: Hotnews
House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România.
Mihai Bălan este consultant, specializat pe politică energetică. După o perioadă de lucru în corporație, s-a reorientat către jurnalism, activând în ultimii ani ca editorialist în presa locală bistrițeană și fiind fondatorul unui site local de știri quality.
Cu o experiență de 20 de ani în sectorul energetic, a conceput proiecte atât pentru firme mari de profil, cât și pentru instituții locale, naționale și europene.
