Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Energia nucleară. Capcana dilemelor tranziției sau cum să faci omleta fără să spargi oul

de Cristian Felea     Contributors.ro
Marţi, 11 mai 2021, 7:41 Actualitate | Opinii


Cristian Felea
Foto: Arhiva personala

Suntem în miezul unei dezbateri privind cursul pe care îl va lua tranziția energetică în Europa, pentru a atinge țintele de neutralitate climatică propuse pentru anii 2030 – 2050 – 2060, care formal ar trebui să se traducă implicit și în documentele privind taxonomia proiectelor propuse pentru finanțarea sustenabilă (Regulamentul UE 852/2020).

Nu sunt prea multe dubii că proiectele de energie regenerabilă sau cele privind economia circulară se încadrează în taxonomia finanțării sustenabile; pe masă sunt încă discuții legate de rolul gazului natural ca fiind "combustibilul de tranziție", respectiv al energie nucleare, ca fiind energie curată și prietenoasă cu mediul înconjurător.

Înainte de a intra în miezul dezbaterii privind rolul energiei nucleare ca energie curată și prietenoasă cu mediul înconjurător, ar fi util să ne aruncăm puțin privirea pe tabelul pe care EY România ni l-a pus la dispoziție și care conține lista fondurilor europene (în majoritate nerambursabile) ce pot fi accesate pentru tranziția energetică.

Sursa: Ziarul Financiar[2]

Miza financiară, după cum se poate observa, este importantă. Dacă taxonomia finanțării sustenabile admite gazul natural și energia nucleară, România poate propune diverse proiecte din aceste industrii pentru a fi finanțate cu fonduri europene nerambursabile.

Poate fi vorba aici de construcția de rețele de alimentare cu gaze naturale a gospodăriilor care se încălzesc cu cărbune sau lemn de foc, de trecerea unor termocentrale de la cărbune la gazul natural, dar și de proiectele de noi centrale nucleare, inclusiv proiectul de cercetare ALFRED[3] (dezvoltat de RATEN) pe toate fazele sale etc..

Lunile martie și aprilie ac. au fost luni de evoluție în privința modului în care este abordată, politic și științific, paradigma "energia nucleară – energie curată", urmând ca în cursul verii (luna iunie) și al toamnei (probabil octombrie - noiembrie) să avem un răspuns concret de la triada Comisie – Parlament – Consiliu în privința admiterii (sau nu) a tehnologiilor nucleare printre cele ale energiilor curate în documentele taxonomiei finanțării sustenabile.

O SCRISOARE AJUNGE PE MASA COMISIEI

Mai întâi, aș remarca momentul dezbaterii asupra pachetului legislativ european privind clima, care a avut loc în Parlamentul European în prima decadă a lunii octombrie 2020, cu participarea vicepreședintelui Comisiei, însărcinat cu programul "European Green Deal", Frans Timmermans.

Cu prilejul dezbaterilor, Frans Timmermans a ținut să sublinieze de câteva ori că energia nucleară nu este privită cu respingere de Comisia Europeană și că toate statele europene care au notificat Comisia solicitând aprobare pentru ajutoare de stat acordate noilor proiecte energetice nucleare (cazul Poloniei și Cehiei) au primit răspuns favorabil, în condițiile în care a fost evident că proiectele nucleare vor înlocui energetica cărbunelui, contribuind semnificativ la reducerea amprentei de carbon.

Până în martie ac., însă, energetica nucleară nu părea să poată aspira la un loc în taxonomia finanțării sustenabile, așa cum poate să spere energetica gazului natural, care a primit încă din toamna anului 2020 suportul Parlamentului European.

Sursa: Guvernul Poloniei[4]

În martie, însă, după mai multe luni de negociere, șapte șefi de guverne ale statelor membre, în frunte cu președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron (alături de premierii Cehiei, Ungariei, Poloniei, României, Slovaciei și Sloveniei) au adresat o scrisoare Comisiei, în speță Ursulei von der Leyen și comisarilor McGuinnes, respectiv Simson, pledând pentru susținerea activă a proiectelor energetice nucleare dezvoltate în Europa în perioada tranziției energetice.

Pledoaria celor șapte șefi de guverne nu putea să vizeze un lucru asupra căruia Comisia deja se pronunțase, și anume o poziție așa-zis neutră privind proiectele naționale de dezvoltare a energeticii nucleare și aprobarea schemelor de ajutor de stat aferente, ci pentru schimbarea atitudinii Bruxellesului într-una care să favorizeze proiectele energetice nucleare ca parte a tranziției energetice spre emisii zero de gaze cu efect de seră.

Punctul de vedere al celor șapte state a prefigurat rezultatul analizei grupului de experți aparținând Joint Research Center (JRC), cărora Comisia Europeană le solicitase un raport științific care să argumenteze dacă energetica nucleară este curată și deci admisibilă pentru taxonomia finanțării sustenabile în perioada de tranziție energetică sau nu.

Cele șapte guverne au susținut, astfel, că energia nucleară este curată, este o soluție pentru tranziția către neutralitatea climatică și poate înlocui cu succes energetica combustibililor fosili cu o pronunțată amprentă de dioxid de carbon.

Mai mult decât atât, energetica nucleară este capabilă de sinergie cu proiectele de energie regenerabilă și nu și-a spus încă ultimul cuvânt, în condițiile în care proiecte ambițioase de cercetare și dezvoltare propun tehnologii nucleare noi, mai sigure și mai prietenoase cu mediul înconjurător.

RAPORTUL J.R.C. ȘI CRITERIUL "NU AFECTEAZĂ SEMNIFICATIV"

Sursa: J.O.U.E.[5]

Elaborarea taxonomiei pentru finanțare sustenabilă, așa cum a observat Grupul de Experți Tehnici (TEG) însărcinați cu elaborarea sa, a constatat că articolele 17 și 19 din Regulamentul (UE) nr.852/2020 necesită o interpretare de ordin tehnic care excedează competențelor expertizei financiare. Miza era aceea a stabilirii, în cazul energeticii nucleare, dacă afectează sau nu semnificativ mediul înconjurător, pentru a putea sau să fie circumscrisă prevederilor regulamentului.

Comisia a tranșat problema angajând JRC să elaboreze un raport care să ofere argumentele științifice și tehnice necesare pentru ca TEG să poată lua decizii documentate cu privire la includerea, sau nu, a proiectelor energetice nucleare în taxonomia finanțării sustenabile.

Suplimentar, ar mai fi de spus că Raportul JRC – Technical assessment of nuclear energy with respect to the 'do no significant harm' criteria of Regulation (EU) 2020/852 ('Taxonomy Regulation')[6] – nu este documentul final în baza căruia se va pronunța Comisia. Raportul JRC urmează să fie supus examinării: (i) Grupului de experți (naționali) în domeniul protecției radiologice și managementul deșeurilor radioactive, conform art.31 din Tratatul EURATOM (vezi mai jos); (ii) Comitetului Științific pentru Sănătate, Mediu și Riscuri Emergente (SCHEER[7]), care vor emite propriile rapoarte, pentru uzul decidenților Comisiei.

Sursa: Tratatul EURATOM[8]

Raportul JRC a fost foarte bine primit de industrie și de statele membre ce au dezvoltat sau urmează să dezvolte proiecte energetice nucleare, sub considerentul că a concluzionat cu argumente științifice și tehnice asupra faptului că energetica nucleară nu afectează mediul înconjurător.

Parcurgând textul, am găsit următoarea formulare: "Analizele nu au pus în evidență dovezi științifice conform cărora energia nucleară afectează sănătatea sau mediul mai mult decât alte tehnologii de producere a energiei electrice care deja au fost incluse în Taxonomie ca activități pe care se poate sprijini tranziția energetică spre neutralitatea climatică."

Concluzia exprimată este relativizată de o serie de condiționalități, privind respectarea de către industrie și statele membre care dezvoltă programe nucleare a cadrului internațional de reglementare privind securitatea nucleară (nuclear safety) și impactul de mediu, inclusiv în privința depozitelor geologice (aflate încă în fază de proiect, ce-i drept mai avansat în unele state europene decât în altele).

CE URMEAZĂ?

Mai întâi se vor pronunța experții. JRC s-a pronunțat deja, mai urmează Grupul de experți de sub art.31 al Tratatului EURATOM și comisia SCHEER. După ce toate rapoartele tehnice se vor afla pe masa Comisiei Europene, încep cu adevărat negocierile politice. Șapte state s-au poziționat deja din luna martie, așa cum am arătat mai sus.

De cealaltă parte sunt statele sceptice în privința dezvoltării energiei nucleare, adică Belgia, Spania și, desigur, Germania[9] (dar nu numai). Tot pe acest amplasament regăsim și organizațiile care militează pentru calitatea mediului, așa cum este cazul Greenpeace.

Sursa: Declarația Greenpeace, martie 2021[10]

Într-o declarație dată publicității în 30 martie ac., imediat după ce presa a publicat primele concluzii ale Raportului JRC, Greenpeace a pus sub semnul întrebării imparțialitatea JRC în materie, atrăgând atenția asupra faptului că este legată de sectorul nuclear, a fost creată ca organism științific sub auspiciile articolului 8 din Tratatul EURATOM, iar pentru anii 2021 – 2025 are deja semnate contracte de cercetare însumând 532 de milioane de euro finanțate prin "EURATOM Research and Training Programme".

Decizia politică, la acest moment, nu este neapărat favorabilă industriei nucleare, din perspectiva Comisiei. Dacă gazului natural i s-a lăsat parțial ușa deschisă, pentru industria nucleară există doar promisiuni că ușa ar putea fi redeschisă (după ce mai întâi se va închide în urma gazului natural) cel mai devreme undeva în luna octombrie a anului curent. Rămâne de văzut în ce măsură.

Ceea ce contează foarte mult, din perspectiva Taxonomiei, este dacă statele membre sunt pregătite cu anumite programe și proiecte nucleare, în situația în care se va decide în favoarea listării anumitor tipuri de finanțări sustenabile pentru această industrie; de exemplu finanțare nerambursabilă pentru proiecte care: (i) exploatează sinergia RES-nuclear, (ii) privesc tratarea sau stocarea deșeurilor (combustibilul ars și alte materiale contaminate), în fine, (iii) pentru proiectele de cercetare - dezvoltare reactoare de generația a IV-a, ca să dăm doar câteva exemple.

Am unele îndoieli că se vor lista pentru finanțare sustenabilă proiecte noi de centrale energetice bazate pe energia nucleară dacă au la bază tehnologiile clasice, ca fiind propozabile pentru tranziția energetică.

Sursa: Going climate-neutral by 2050[11]

Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere faptul că în toate scenariile energetice care sunt avute în vedere în perspectiva anului 2050 contribuția energeticii nucleare rămâne importantă, undeva în plaja 10 – 20%. Este greu de susținut că fondurile europene nu ar trebuie să aibă nicio contribuție în finanțarea acestui sector. Ori, exact acesta este întrebarea la care trebuie să răspundă taxonomia finanțării sustenabile: dacă avem nevoie de nuclear pentru tranziția energetică, de ce să nu-l finanțăm?


CITESTE INTREG ARTICOLUL SI COMENTEAZA PE CONTRIBUTORS:RO







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1853 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by