Discriminări între părinţi create de OUG nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere în vederea supravegherii copiilor

Marţi, 13 octombrie 2020, 17:02 Actualitate | Opinii


Mirela Păunescu, Radu Ciobanu si Adriana Florina Popa
Foto: Hotnews
Articolul nostru vine in contextul propunerii de modificare a OUG nr. 147/2020. Considerăm că Guvernul ar trebui să profite de proiectul de modificare a OUG nr. 147/2020 şi să îl completeze cu alte modificări ce se impun urgent, modificări ce ar elimina discriminările create, suntem convinşi, dintr-o scăpare. Astfel, conform OUG nr. 147/2020, părinţii care îndeplinesc anumite condiţii pot beneficia de zile libere plătite de stat în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, unde aceştia sunt înscrişi. Câteva aspecte care ar trebui modificate cu celeritate se regăsesc în cele ce urmează.

În primul rând nu înţelegem alegerea guvernanţilor de a nu le permite persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat să beneficieze de aceste zile libere. Astfel, nu pot beneficia de zile libere pentru supravegherea copiilor în baza OUG nr. 147/2020 părinţii care:
  • a) se află în concediu de odihnă/concediu fără plată, au contractul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activității angajatorului (sunt în şomaj tehnic), sunt în concediul de creștere a copilului, sunt asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere; sau
  • b) nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Pentru a explica, dacă vreunul dintre părinţi este în concediu de odihnă la angajatorul său sau în şomaj tehnic, niciunul dintre părinţi nu poate beneficia de zilele libere acordate în baza OUG nr. 147/2020.

Trecând peste faptul că OUG nr. 147/2020, similar cu prevederile Legii nr. 19/2020, nu ţine cont de părinţii care pot avea mai multe locuri de muncă (caz în care un părinte poate fi în şomaj tehnic sau concediu de odihnă la un angajator, dar nu şi la altul), aceste condiţii par a fi rezonabile.

În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie (nb: în organizarea proprie, în OUG nr. 147/2020 prezentarea condiţiilor e diferită) nu putem înţelege care ar fi motivul pentru care o serie de salariaţi scutiţi de la plata impozitului pe venit ar fi excluşi din sfera de aplicare a OUG nr. 147/2020.

Astfel, din dispoziţiile OUG nr. 147/2020 reiese că dacă vreunul dintre părinţi este persoană cu handicap grav sau accentuat, salariat, fiind scutit de la plata impozitului pe salariu în baza Codului Fiscal, niciunul dintre părinţi nu va putea beneficia de indemnizaţia menţionată

De o manieră similară, dacă vreunul dintre părinţi este angajat, spre exemplu, în constucţii, IT sau cercetare şi nu obţine şi venituri care să fie supuse impozitului pe venit din lista menţionată mai sus (existând scutiri în acest sens în C. fiscal), niciunul dintre părinţi nu va putea beneficia de indemnizaţia pentru supravegherea copiilor.

Convingerea noastră este că aceste aspecte sesizate reprezintă doar scăpări ale legiuitorului, motiv pentru care presupunem că, odată cu identificarea lor, se va acţiona în vederea remedierii lor. Cu atât mai mult cu cât, din experienţa aplicării Legii nr. 19/2020, cunoaştem faptul că aplicarea autorităţilor a fost în sensul de a considera restricţiile exact aşa cum erau ele dispuse în lege. Cu alte cuvinte, părinţii care a cerut indemnizaţia conform legii nr. 19/2020 şi care erau căsătoriţi cu salariaţi din domeniul construcţiilor (cu titlu de exemplu) care nu aveau alte venituri, au trebuit să returneze banii sau li s-au refuzat cererile pentru indemnizaţie.

Şi, dacă tot am pomenit de Legea nr. 19/2020 amintim că aceasta a fost legea care a permis părinţilor să-şi supravegheze copiii pe perioada anului şcolar 2019-2020, după declararea stării de urgenţă.

Spre deosebire de OUG nr. 147/2020, Legea nr. 19/2020 impune următoarele restricţii:
a) niciunul dintre părinţi nu trebuie să se afle în concediu de odihnă/concediu fără plată, să aibă contractul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activității angajatorului (şomaj tehnic), nu trebuie să se afle în concediul de creștere a copilului sau să fie asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere; şi
b) nu se acordă indemnizaţia dacă celălalt părinte nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu excepţia situaţiei în care este încadrat în grad de handicap grav sau accentuat şi astfel este scutit de la plata impozitului pe venit (nb: această excepţie a fost adăugată ulterior).

Remarcăm că dispoziţiile Legii nr. 19/2020, deşi aproape identice cu cele ale OUG nr. 147/2020, impun condiţia obţinerii de venituri supuse impozitului pe venit din lista menţionată doar celuilalt părinte, nu ambilor părinţi. Deşi nu vedem de ce nu s-a introdus excepţie pentru toate persoanele scutite în baza art 60 din Codul fiscal, Legea 19/2020 permitea cel puțin celuilalt părinte să ceară zilele libere, în timp ce OUG nr. 147/2020 nu dă nici măcar această posibilitate.

Nu ne putem abţine să remarcăm că din OUG nr. 147/2020 lipsesc excepţiile pentru familiile monoparentale. Astfel, în condiţiile unor părinţi divorţaţi, părintele care formează familia monoparentală s-ar putea să aibă dificultăţi în ceea ce priveşte primirea indemnizaţiei, celălalt părinte, deşi nu mai face parte din familie, fiind în continuare părintele copilului în sensul ordonanţei.

Înainte de a încheia, considerăm că propunerea de modificare a OUG nr. 147/2020 care prevede să se acorde părinţilor indemnizaţia doar după „epuizarea opțiunilor prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfășurarea activității prin telemuncă sau munca la domiciliu” poate expune atât angajatorul, cât şi pe angajat la abuzuri de interpretare din partea autorităţilor care vor putea decide subiectiv (cel puţin până când o instanţă va rezolva o potenţială dispută) dacă s-au „epuizat” aceste opţiuni.

În final, sugerăm Guvernului şi în special Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale să analizeze şi modificarea actelor normative menţionate pentru a remedia discriminările create printre contribuabili. Pentru a sintetiza cele prezentate, este total injust ca, dacă unul dintre părinţi este scutit de la plata impozitului fiind persoană cu handicap grav sau accentuat să nu se poată beneficia de indemnizaţia acordată în baza OUG nr. 147/2020. La fel de injustă este imposibilitatea de a beneficia de indemnizaţie dacă oricare dintre părinţi se află în situaţia de a nu obţine venituri supuse impozitului pe venit din lista menţionată de OUG nr. 147/2020. Introducerea unei excepţii pentru familiile monoparentale care nu trebuie să mai aducă dovezi de la celălalt părinte este, de asemenea, necesară.

N.Red: Mirela Păunescu este Conf. Univ. Dr., Expert contabil. De asemenea, Adriana Florina Popa este Conf. Univ. Dr., Expert contabil, iar dl. Radu Ciobanu este expert contabil, lector la ASE și membru CECAR






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3978 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by