După mulți ani în care infrastructura României a fost doar la nivel de hârtii, de studii de fezabilitate sau prefezabilitate, mare parte realizate din birouri, intrăm într-o nouă etapă.

Horia BanescuFoto: Arhiva personala

Deși se înregistrează întârzieri îngrijorătoare ale marilor proiecte de lucrări publice, Guvernul creează o inflație de programe de infrastructură, cu numeroase proiecte care se suprapun și priorități care se schimbă de la o lună la alta.

Pe lângă Programul de guvernare care definește infrastructura de transport drept coloana vertebrală a dezvoltării economice, prioritizând o serie de proiecte, există documentul strategic – Master Planul General de Transport, care cuprinde proiectele de infrastructură de interes național și european, inclusiv propunerea surselor de finanțare, iar în iulie 2020, Executivul a lansat Planul Național de Investiții și Relansare Economică, prin care sunt stabilite priorități pe termen scurt și pe termen mediu.

La începutul lunii august 2020, Guvernul, la inițiativa Ministerului Finanțelor Publice a publicat un nou program, supus aprobării în ședința de Guvern din 7 august 2020, sub forma unui Memorandum pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021”.

Acest Memorandum are anexată o listă de proiecte de investiții, pe care se află atât proiecte noi, cât și proiecte în continuare (proiecte lansate și aflate în diferite stadii de proiectare sau execuție), fiecare proiect având menționate stadiul fizic, cel valoric, precum și termenul de finalizare.

O carență semnificativă a acestei multitudini de programe de infrastructură o reprezintă schimbarea priorităților și eliminarea unor proiecte prioritizate anterior, înainte ca o parte dintre ele să fie măcar demarate.

PRIORITĂȚILE SE SCHIMBĂ, DRUMURILE RĂMÂN LA FEL

Superficialitatea întocmirii listei proiectelor de infrastructură rutieră cuprinse în Memorandumul pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021” este evidențiată de proiectul autostrăzii Brașov – Sibiu și de proiectul drumului Trans Regio TR11, Chindia: Autostrada A1 - Titu - Bâldana – Târgoviște – Sinaia, astfel:

AUTOSTRADA BRAȘOV – SIBIU

1. Este un proiect considerat prioritar, atât în Master Planul General de Transport (ca parte a Autostrăzii Transilvania - A3), cât și în Planul Național de Investiții și Relansare Economică (pe poziția 5, în ordinea priorităților din Anexa nr. 1 – Proiecte noi de autostrăzi și drumuri expres – Rețeaua primară, în situația în care se consideră un proiect complet autostrada Ploiești – Focșani – Bacău – Suceava, împreună cu drumul expres Suceava - Siret).

2. În Memorandumul supus dezbaterii în ședința de guvern din 7 august 2020, informațiile referitoare la acest proiect sunt neclare și contradictorii, astfel:

pe Lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate se regăsește, la poziția nr. 69 (locul 34 între proiectele de infrastructură rutieră), proiectul autostrăzii Brașov – Cluj – Borș, cu un punctaj de 84,50 puncte.

totuși, informațiile prezentate de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) se referă numai la loturile dintre Târgu Mureș și Borș, fără nicio referire la tronsonul Brașov - Sibiu.

TRANS REGIO TR11 CHINDIA

1. În Master Planul General de Transport este cuprins proiectul TR11 Chindia (Autostrada A1 - Titu - Bâldana – Târgoviște – Sinaia), cu o lungime de 131,30 km, fiind încadrat în categoria proiectelor Trans Regio și propus spre finanțare din fonduri europene.

2. Proiectul Trans Regio: A1 - Titu - Bâldana – Târgoviște – Sinaia se regăsește și în Planul Național de Investiții și Relansare Economică (pe poziția 7, în ordinea priorităților din Anexa nr. 1 – Proiecte de autostrăzi și drumuri expres aflate în implementare, tabelul 2).

3. În Memorandumul pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021”, supus dezbaterii în ședința de guvern din 7 august 2020, apar primele sincope, care pun în pericol finanțarea infrastructurii rutiere din fonduri europene:

• cel mai important proiect de infrastructură rutieră, promovat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor pe Lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate, supusă aprobării Guvernului în ședința din 7 august 2020, este proiectul „Modernizare DN 71 Bâldana – Târgoviște - Sinaia km 0+000 - 44+130; km 51+041 - 109+905”, aflat pe poziția nr. 11, cu 98,00 puncte (cel mai bine situat între proiectele de infrastructură rutieră).

• proiectul „Modernizare DN 71 Bâldana – Târgoviște - Sinaia km 0+000 - 44+130; km 51+041 - 109+905” reprezintă o secțiune a coridorului TR11 Chindia (a treia secțiune a acestui coridor, cuprinsă între localitățile Bâldana, jud. Dâmbovița și Sinaia, jud. Prahova).

• a doua secțiune a coridorului TR11 Chindia, „Lărgire la 4 benzi DN7, Bâldana – Titu km 30+950 – 52+350, jud. Dâmbovița”, este cuprinsă în Memorandum, la poziția 82, cu 82,50 puncte.

• prima secțiune a coridorului TR11 Chindia, „Legătura Autostrada A1 - Titu” nu este cuprinsă de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pe Lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate, anexă la Memorandumul sus menționat, în ciuda faptului că există semnat un contract de finanțare din fonduri europene pentru elaborarea documentațiilor tehnice aferente acestei secțiuni, că este necesară o abordare unitară a întregului traseu al TR11 Chindia (în vederea obținerii finanțării nerambursabile) și că până la 31.08.2021, întreaga documentație, inclusiv proiectul tehnic trebuie finalizate.

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ ÎNTRE LEGE ȘI POLITIZARE

Memorandumul pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021”, nu cuprindea, în varianta supusă dezbaterii Guvernului, proiectul autostrăzii A8: Târgu Mureș - Târgu Neamț - Iași – Ungheni și nici proiectul autostrăzii A7 și drumului expres DX5: Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava - Siret.

La începutul ședinței de guvern din 7 august, primul ministru Ludovic Orban a declarat că atât A 7/DX5, cât și A8 vor fi incluse în Memorandum, în cadrul ședinței.

Având în vedere că includerea proiectelor în Lista proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate, nu se face aleatoriu, nici declarativ, ci se realizează de fiecare minister, pe baza unor punctaje calculate în mod obiectiv, în conformitate cu normele metodologice din 26 martie 2014, privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, anexă la Hotărârea Guvernului nr. 225/2014, situația autostrăzilor Târgu Mureș - Târgu Neamț - Iași – Ungheni și Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava, precum și a drumului expres Suceava - Siret poate fi rezumată în 2 concluzii:

• Fie Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) a întocmit superficial lista proiectelor prioritizate, înaintată Ministerului Finanțelor Publice și Guvernului și nu a evaluat corect toate proiectele de infrastructură rutieră pe care le gestionează.

• Fie proiectele care nu au fost cuprinse în anexa Memorandumului pentru „Aprobarea rezultatelor prioritizării proiectelor de investiții publice semnificative, ce urmează a fi utilizate în procesul de elaborare a proiectului legii bugetului de stat pe anul 2021” și care au fost incluse ultrerior, din dispoziția Primului ministru, respectiv proiectul autostrăzii A8 și proiectul autostrăzii A7 / drumului expres DX5, nu îndeplineau punctajul minim (59 de puncte), prevăzut în Normele metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice, includerea lor între proiectele prioritizate fiind o decizie politică, stabilită cu încălcarea normelor legale.

Lipsa de realism în programarea investițiilor în infrastructura rutieră (ca de exemplu proiectele din Memorandumul adoptat de Guvern, cu stadiu fizic 0% - 5% și termen de finalizare 2021 – 2022, între care „Autostrada de centură a Municipiului București – Sector Centura Nord km 0+000 – 52+700”, „Drum expres Craiova – Pitești și legături la drumurile existente”, „Construcția variantei de ocolire Bârlad”, etc.), desele schimbări ale priorităților, multitudinea de programe de investiții, fiecare cu lista sa de priorități, unele stabilite superficial, fără o analiză atentă și prioritizarea unor segmente de drum, fără a ține cont de necesitatea unei abordări unitare a întreg traseului sunt cauze

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro