Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

SACET-urile: noi le omorâm și occidentalii le (re)construiesc

de Cosmin Gabriel Pacuraru     Contributors.ro
Joi, 25 iunie 2020, 10:00 Actualitate | Opinii


Cosmin Gabriel Pacuraru
Foto: Arhiva personala

În 1989 toate marile orașe românești aveau un Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET). Aceste rețele, în timp, au devenit nefuncționale și administrațiile locale au renunțat la ele. Cauzele sunt multe, dar putem enumera câteva: o lipsă de viziune și un management prost ce a dus la disfuncționalități și la lipsa de reparațAii capitale și investiții, o legislație care a dezavantajat consumatorul și un marketing agresiv al distribuitorilor de gaze și a vânzătorilor de centrale de apartament.

Doar câteva orașe din România(1) încă mai dețin un astfel de sistem, din care două ies în evidență: Bucureștiul care deține al doilea mare sistem din lume (după Moscova) dar care poate subcomba oricând și Oradea care are cel mai performant SACET din țară.

Există mai multe opinii, dar cea mai mare „tabără” este a celor care sunt împotriva centralizării distribuției termice. Este de înțeles această poziție, deoarece fiecare trebuie să aibă posibilitatea de a putea să-și administreze consumul.

Autoritățile și specialiștii sunt de acord: centralelele de apartament sunt mult mai poluante(2) și mai puțin economice(3) decât un sistem integrat de încălzire centrală și de distribuție a apei calde.

Termoficarea din România produce pierderi, datorate incompețentei managementului și nu a unei concepții funcționale greșite, incompetență acoperită de subvenții. După ce că sunt puține, companiile termoenergetice aveau în 2015 o datorie de 5,5 miliarde lei, adică 0,75% din PIB(4). Pierderile sunt după cum urmează: 25 – 40% în rețelele de transport și distribuție (în sistemele moderne vestice 5 – 10%), randamentul centralelor care produc căldură este de circa 50-55%, față de 70% standardul occidental, și pierderile la consumator din cauza proastei izolări a apartamentelor, a ineficienței contorizării și a imposibilității de a regla temperatura, sunt de circa 40%.(5)

Pentru a înțelege ce se întâmplă este necesar sa știm cum funcționeză un SACET:

Fig. 1: Schema de funcționare al SACET (Cristian Buzdună)

Avem o centrală electo-termică (CET), care produce prin cogenerare energie electrică și termică. De menționat ca Elcenul bucureștean deține peste 6% din capacitatea funcțională a sistemului energetic național de energie electrică și 13% din capacitățile care nu depind de factorul meteorologic iar de câteva săptămâni funcționează numai cu gaze naturale. Acesta oricum produce o mare cantitate de energie termică. CET-ul încălzește apa la temperaturi de puțin peste 100 grade Cersius pe care o pompează sub presiune în sistemul primar. Aceasta ajunge în stațiile termice și punctele termice, care încălzesc la rândul lor apa din rețelele de cartier, de cvartal sau de bloc și o pompează către consumator. Bucureștiul are rețele secundare de încălzire și de apă caldă de consum pentru 560.000 de gospodării.

Anomalia bucureșteană constă în faptul că producătorul de energie termică este Elcen SA sub patronajul Ministerului Economiei și distribuitorul este fosta regie autonomă RADET, actuala societate Termoenergetica sub patronajul administrației locale bucureștene. RADET – Termoenergetica nu este în stare să întrețină această rețea, nu plătește agentul termic Elcenului și acesta este în pericolul de a intra în faliment. Pierderile sunt imense: 17.520.000 t/an de agent termic în rețeaua primară. Această imensă cantitate este plătită de toți consumatorii iar subvenția este suportată de toată populația Bucureștiului și se ridică la peste 51.000.000 euro anual. În acest moment costul gigacaloriei platită de consumator este de 524,21 de lei cu TVA însă primăria subvenționează prețul, astfel încât la consumator aceasta ajunge la 163,03 lei cu TVA. Primăria nu platește întotdeauna subvenția pe care o datorează și pe care și-a asumat-o. În timp, datoriile s-au cumulat, iar companiile ELCEN și RADET au intrat în insolvență în anul 2016 (iar RADET în faliment în primăvara lui 2019).

Singurele investiții semnificative au fost realizate de ELCEN SA: între 2018 și 2020 57.000.000 euro. În ultimii 30 de ani s-au înlocuit doar 18% din rețeaua primară – de transport și doar 13% din rețeaua secundară – de distribuție, restul rețelei rămânând cea dinainte de 1989. În ultimii 5 ani s-au investit circa 27 milioane de euro în RADET și s-au plătit subvenții în valoare de 766 milioane de euro.

SACET-ul oradean prin TERMOFICARE Oradea SA (6) – Companie a Primăriei oradene, integrează producerea energiei termice (o termocentrală veche dar modernizată, similară celor de la ELCEN), transportul și distribuția energiei termice modernizate total prin accesarea de fonduri europene. Nu în ultimul rând un management modern atât la nivelul Primăriei Oradea dar și a Termoficare Oradea SA au condus la creearea unui SACET eficient la care se racordează TOȚI dezvoltatorii imobiliari, absolut de bună voie, din considerente de eficiență economică bazată pe soluții moderne cu rezutantă servicii la înalt nivel tehnic și la costuri accesibile.

Aceste două exemple romanești, chit că unul este negativ, ne fac să înțelegem de ce din ce în ce mai multe orașe occidentale își construiesc și își modernizează SACET-urile existente. Avantajele sunt multiple. Primul este cel al randamentelor și a costurilor: este mai ieftin să produci pentru cât mai mulți clienți decât pentru unul. Poluarea centralelor individuale adunată e mult mai mare decat poluarea unui CET, care mai produce și energie electrică. Noile ternologii pot transforma caldura în frig (trigenerare), ceea ce face ca vara în loc de căldura să avem răcoare. Digitalizarea ne facilitează controlul (online) asupra consumurilor fiecărei familii, putând ca din telefon să programăm temperatura pe camere, să avem desfașurate toate costurile facturate sau sau plătim factura. Mai mult decât atât, putem fi avertizați în cazul unei avarii, a neplății facturii sau asupra oricarei comunicări destinată consumatorului.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2467 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by