În data de 23 ianuarie 2020, Consiliul Fiscal, a expus public concluziile ce decurg din actuala construcție bugetară, în eventualitatea în care măsuri precum cea a majorării punctului de pensie cu 40% ar fi puse în aplicare.
Membrii Consiliului consideră că “Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor fiind de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară; este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine. “
Consiliul remarcă progresul în direcția transparentizării construcției bugetare aferente anului în curs și dorința guvernului de a reforma ANAF, inclusive prin informatizarea activitășii de colectare a veniturilor, reformă ce poate cotribui la consolidarea bugetară (reducerea deficitelor), însă ar fi imprudent ca guvernul să se bazeze pe venituri incerte.
Dacă, în ultimii ani, singurul reper funcțional din perspectiva regulilor fiscale naționale și/sau europene a fost reprezentat de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv, în prezent și acesta este depășit, iar direcția este de majorare a deviației, existând posibilitatea ca în cazul României să fie declanșată, de către Comisia Europeană, procedura de deficit excesiv.
Bugetul de stat pentru 2019 a fost conceput luând în considerare o creștere economică de 5,5% și un deficit bugetar de 2,76%. Deficitul real a înregistrat 4,4%, adică o diferență de aproximativ 9 miliarde de euro din PIB. Creșterea economică a fost de sub 4%. Deficitul bugetar nu ar fi fost o problemă dacă se situa sub pragul de 3% și se reflecta în majorarea cheltuielilor pentru investiții, în special infrastructură, însă în România nu ne confruntăm cu această situație. Nu am realizat investiții, ci am cheltuit mai mult decât ne-am permis prin stimularea consumului.. În loc să efectuăm investiții publice, în România am stimulat consumul, am asigurat creșterea locurilor de muncă în economiile țărilor față de care înregistrăm deficit comercial. Deși România a înregistrat creștere economică și veniturile bugetului de stat au crescut, acestea au fost depășite de majorarea cheltuielilor guvernamentale cum ar fi cele cu asigurările sociale și a salariilor din aparatul administrativ. Concomitent cu majorarea deficitelor bugetar și comercial, a avut de suferit și moneda națională. Dacă în cursul anului 2018, moneda europeană a fluctuat între 4,60 – 4,65 lei/ eur, imediat după adoptarea OUG 114 aceasta a crescut până la 4,76 lei/eur. În prezent este testat nivelul de 4,80 lei/eur. În 23 ianuarie 2020, Banca Națională a cotat moneda europeană la 4,7790 lei/eur.
Efectele negative care planează asupra finanțelor țării sunt un efect al politicilor populiste, promovate începând cu ianuarie 2017. Principalul motor al creșterii economice a fost în ultimii 3 ani consumul privat, sprijinit indirect de reducerile de taxe și majorările salariale din sectorul public și privat. Conform Comisiei Europene, după o perioadă de scădere în 2016, investițiile totale au început din nou să crească în 2017, însă într-un ritm mai lent, datorat în principal scăderii serioase a investițiilor publice pentru al doilea an la rând. Creșterea explozivă a consumului privat a determinat mărirea volumului de importuri, acest lucru făcând ca exporturile nete să acționeze ca o frână în calea creșterii PIB-ului real, în ciuda creșterii relativ puternice a exporturilor pe ansamblu. Deficitul comercial a depășit 16 miliarde de euro în 2019. Inflația a crescut în 2017 cu 1,3%, în 2018 a înregistrat 4,6%, în 2019 cifra înregistrată a fost de 3,8%.
România nu își permite, la momentul actual, majorarea punctului de pensie cu 40%, această măsură va acționa ca un bumerang împotriva României. Costurile de finanțare se vor majora semnificativ. Atât Moody’s, Standard&Poor’s, cât și Fitch au inclus România în categoria țărilor din categoria “Lower Medium grade”, exact deasupra nivelului speculativ (junk), nerecomandat investițiilor. Moody’s a acordat României ratingul Baa3, iar S&P și Fitch au poziționat țara noastră în categoria BBB-, perspectiva in cazul S&P fiind negativă.
Creșterea punctului de pensie cu 40% și majorarea deficitului bugetar la peste 6% din PIB, poate arunca România în rândul țărilor în care investițiile nu sunt recomandate. Țara noastră va deveni o destinație pe care investitorii străini o vor ocoli. De asemenea, costurile de finanțare vor exploda. Punctul de pensie a fost majorat la 1 septembrie 2019 la valoarea de 1265 lei. La 1 septembrie 2020 urmează o nouă majorare, până la nivelul de 1775 lei. Ulterior, începând cu data 1 septembrie 2021 va urma o nouă creștere, până la 1875 lei. Este nesustenabil din punct de vedere economic să majorezi pensiile, în condițiile unei creșteri economice prognozate pentru 2020 de 3,6% și de 3,3% pentru 2021. De asemenea, datoria publică va depăși 40,6% din PIB, conform Comisiei Europene.
Relevant este studiul CFA Society Romania, despre sustenabilitatea sistemului public de pensii, prin care se arată cum valoarea prezentă a obligațiilor pe care statul le are cu plata pensiilor viitoare, atât pentru persoanele aflate la pensie cât și pentru beneficiile acumulate pana în prezent de persoanele aflate în câmpul muncii. Cifrele relevate de către INS sunt semnificative, datoria implicită a statului cu pensiile viitoare, era, la finalul anului 2015 de 1.295 miliarde lei (aproximativ 288 miliarde EUR, la cursul de schimb EUR/RON din anul 2015), sau aproximativ 182% din PIB-ul acelui an.
Ajustând cifrele cu evoluțiile ulterioare si prevăzute de lege, valoarea actualizată a drepturilor de pensie acumulate este estimată a fi 2821 miliarde lei la finalul anului 2021 (aproximativ 590 miliarde EUR la cursul de schimb din prezent), reprezentând 250% din PIB-ul nominal estimat.
Majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce valoarea drepturilor de pensie acumulate la peste 300% din PIB (sursa: Studiu CFA Society Romania).
Citeste intreg articolul si coemnteaza pe Contributors.ro
