Revocarea Laurei Codruța Kovesi este, cu adevărat, prima decizie crucială luată de Klaus Iohannis, de la venirea sa la Cotroceni până acum. Previzibilă, pentru toți care au citit printre rânduri mesajele din ultimele 30 de zile pe care șeful statului și le-a rezervat lecturii celor 133 de pagini ale deciziei CCR.
Era evident, de la început, că președintele nu va opta pentru o mutare-kamikaze, ducând discuția chiar din primul moment de la persoană spre sistem, vorbind despre statutul procurorilor, și nu despre statutul Codruței Kovesi. Ceea ce a ridicat însă semne de întrebare a fost maniera în care Klaus Iohannis a ales să-i facă ieșirea din scenă șefei DNA. Și-a trimis purtătoarea de cuvânt să facă anunțul sec, cu precizarea că lupta anticorupție trebuie să continue, răsuflând parcă ușurat că a scăpat de o povară.
În ochii multor susținători, președintele s-a predat fără luptă. Parafrazându-l, a dat o a patra șansă PSD.
Optând pentru singura soluție rațională, Klaus Iohannis și-a pus în joc acum toate șansele în politică. Kovesi este deja istorie. Pentru Iohannis bătălia abia începe și va fi una dură, iar miza este uriașă. Legile Justiției și numirea noului șef al DNA, unde are ultimul cuvânt, sunt două momente în care șeful statului își poate face revenirea ofensivă în joc. Deocamdată, președintele și-a pus doar întrebări, asumându-și vagi intenții.
În schimb, Liviu Dragnea a fost foarte concret. Ofensiva începută cu modificarea Legilor Justiției și continuată cu modificarea Codurilor Penale va continua.
De altfel, chiar luni parlamentul a respins cererea de reexaminare a președintelui pe legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, unde, în cazul acestora din urmă s-a introdus prevederea, preluată din Constituție, că își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiției, de o lună într-o altă lumină, mai degrabă de subordonare, prin interpretarea Curții Constituționale.Legea se întoarce la promulgare la Cotroceni, unde președintele o mai poate amâna, pentru o perioadă. Istoria se va repeta cu celelalte acte normative modificate fulger de majoritatea PSD-ALDE, 304, 317, Codul Penal, Codul de procedură penală.
Până acum Liviu Dragnea fost cât se poate de clar: revocarea lui Kovesi este „doar o măsură mică dintr-un complex de măsuri care să se întâmple în perioada următoare”. Și nu renunță la suspendare.
Liviu Dragnea arată că vrea să meargă până la capăt. Următoarea mutare îi aparține lui Klaus Iohannis. Suspendarea din funcție este cel mai puțin rău lucru care i se poate întâmpla în actualul context, reversul este dezastrul.
Un început ar fi poate ca președintele vină cu un răspuns la întrebările pe care el însuși le-a pus pe 12 iunie, folosindu-și toate prerogativele constituționale. Pentru aducere aminte:
„Care mai este statutul procurorilor în România? După această decizie mai sunt procurorii independenți, așa cum ni-i dorim ca să fie eficienți, de exemplu, în lupta anticorupție? Sau sunt duși procurorii mai degrabă în subordinea ministrului justiției decât sub autoritatea ministrului justiției, așa cum scrie în Constituție?
O altă întrebare care, evident, se pune în același context: avem un nou super-ministru al justiției? Avem un nou super-ministru al justiției care decide și Președintele execută?! Fără să se țină seama de avizul CSM?
De unde vine următoarea întrebare: ce mai este CSM? Cum poate CSM să-și îndeplinească rolul principal pe care îl are, conform Constituției, de garantare a independenței justiției, dacă CSM nici nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror, a unui procuror-șef?”
16
16
