Discernamintul si boala psihica
Sigur ca Magdalena Serban avea discernamint cind a impins-o pe tinara Alina Ciucu in fata metroului, curmindu-i viata. Avea discernamint in sensul ca nu era in coma cind a impins-o. Dar nu discernamintul ii separa pe cei bolnavi psihic de cei sanatosi. Poti sa discerni intre bine si rau si in raspar cu aceasta discernere, sa faci mai departe raul. Poti sa faci raul fiindca esti crud (psihopatul) sau poti sa faci raul fiindca esti labil. Al doilea are sanse de recuperare. Primul nu prea. Si obsesiv-compulsivul, atunci cind se spala de 200 de ori intr-o zi pe miini, si borderline-ul, atunci cind isi cresteaza cu lama incheieturile miinilor c-o serie noua de taieturi din care tisneste singele sau borderline-ul care isi coase carnea cu ac si ata (culmea, ca sa opreasca o alta durere), si parintele care isi pierde controlul si isi loveste violent copilul, toti au discernamint. Sunt treji in obsesiile, compulsivitatile si neputintele lor. Isi duc temnita in spinare, cum isi duce melcul casuta. Isi fac lor insisi rau si le fac rau celor din jur, fiindca nici un om nu e o insula. Au discernamint, dar ce le lipseste lor este controlul asupra propriei persoane, asupra propriei vieti. Aceasta este una dintre deosebirile esentiale intre omul sanatos si omul bolnav psihic, din punctul meu de vedere. Posibilitatea de a detine si, mai ales, de a exercita controlul in lumea reala in care individul exista si supravietuieste. Puterea de a convietui cu propria minte. Inainte de a trai in lume, trebuie sa traim la noi in minte. Pentru simplul motiv ca nu ni se da alt tip de convietuire. Necessity does not allow itself to be persuaded, vorba unui filosof. Suntem obligati sa traim cu noi insine. Viata mentala e o necesitate ce nu cedeaza la rugaminti si persuasiune.
Pentru unii dintre noi, aceasta convietuire cu sine e un calvar. E un calvar pentru omul a carui minte s-a imbolnavit, pentru omul pe care mintea proprie ajunge sa il desparta de el insusi, sa il transforme intr-un bintuit. E un calvar pentru persoana care crede despre sine ca nu mai exista, ca e moarta (la propriu), ca nu mai are miini si inima si putrezeste pe dinauntru (sindromul Cotard), e un chin pentru femeia care crede ca i-a facut un rau iremediabil copilului sau si ajunge sa se arunce, legata cu copilul de piept, de la etajul 10 al unui bloc (depresia postpartum, vezi aici), e un chin pentru femeia batrina a carui minte cuprinsa de depresie si psihoza vede doi soti in locul de unul; unul bun care o ingrijeste si unul rau care o bate si o tine nemincata; din cauza asta, femeia batrina doreste sa isi puna capat zilelor cu o batista; e un chin pentru persoana care nu stie in ce gura de sarpe sa se mai ascunda ca sa scape de cei care o urmaresc neincetat si vor sa ii faca rau (schizofrenie). Si e un chin si pentru femeia bolnava cu nervii, hartuita de viata, care nu isi poate stapini accesele de furie.
Inainte si dupa tragedie. Ce stim despre Magdalena Serban
￢Procurorii sustin ca, pe 12 decembrie, in timp ce se afla pe peronul statiei de metrou Dristor 1, Magdalena Serban a impins o tanara spre liniile de metrou, iar dupa ce victima a cazut pe sine, in timp ce aceasta incerca sa se agate de marginea peronului, a lovit-o in zona capului cu piciorul. Urmare a acestor actiuni, tanara a fost lovita de trenul ce intra in statie si a decedat. Cu cateva ore inainte, femeia a incercat sa impinga o alta tanara spre linia de metrou in statia Costin Georgian, insa aceasta s-a opus si nu a patit nimic.￢ (aici)
- Reactia comunitatii. (Dogville-ul):
Pe contul de facebook al Magdalenei Serban (cont care nu mai exista in prezent), oamenii indignati au decretat ca femeia nu trebuie arestata, ci omorita; ca trebuie lasata sa crape de foame, sa moara in chinuri; personal, unii i-ar fi facut injectie letala, altii ar fi ars-o de vie, altii ar fi pus-o sa lucreze in mina pina moare, unii i-ar fi recomandat ca in loc sa stea prin puscarii, mai bine ar fi devenit donator de organe; altii mai naturalisti ar fi lasat-o sa o manince totii viermii, altii ar fi aruncat cu acid ca sa ￢mori incet cu dureri groaznice criminalo￢. Oameni cu poza de familie la profil (tatic, mamica si copilasi) au numit-o foarte hotarit ￢asasina￢, ￢maimuta paroasa￢, ￢diavolul pe pamint￢, ￢javra ordinara￢, ￢proasta handicapata￢, ￢criminala penala￢, ￢paralizata psihic￢, ￢pocitania naibii cu malformatia ta cu tot￢.
- Avocata apararii:
￢A avut o reactie de tipat, urlete, a spus ca imaginile sunt fabricate, a mers pe negatie￢.
- Spitalul Penitenciarului Jilava:
￢Era nervoasa si striga la asistente sa o lase in pace, sa nu se mai uite la ea, fiindca poate o sa aiba si ele soarta fetei de la metrou! Cu greu a fost linistita si bagata in camera in care se afla sub supraveghere permanenta! Ce mai￢ e clar ca femeia are niste tulburari si doar cu ajutorul medicilor va putea sa le depaseasca si, apoi, sa le tina sub control.￢
- Detinuti din sala de judecata:
￢Criminalo!￢
- Avocata din nou:
￢Pot spune ca, din punctul meu de vedere, e clar ca aceasta persoana are nevoie de expertizare si tratament medical. Da, au huiduit-o ceilalti detinuti, din pacate. Nu a reactionat in niciun fel. Vrea la domiciliul in Craiova. A declarat ca e in greva foamei de 32 de zile. Mi s-a parut o persoana care ori e lucida pina la capat, ori nu stie pe ce lume traieste. Nu recunoaste fapta. Ea spune ca a fost o altercatie intre doua femei la metrou. Ceilalti detinuti au numit-o cum este stigmatizata de tot poporul roman: criminala.￢
-Tatal adoptiv al fetei omorite:
￢Nu am putut sa ma uit la imagini. Este o adevarata tragedie, dar nu pot da vina nici pe femeia care a impins-o, am inteles ca era bolnava psihic. Este vina autoritatilor.￢
- Matusa fetei omorite:
￢Cum a putut femeia respectiva s-o arunce in fata trenului? Eu cred ca are probleme psihice, iar din aceasta cauza a facut ce a facut. Un om sanatos nu ar face ceva. Sa o aresteze si sa o condamne la inchisoare pe viata.￢
- Un domn care a insotit-o la filmul ￢Crima din Orient Express￢, in Craiova:
￢Mi-a povestit ca mama ei era o femeie de moravuri usoare. Tatal ei era un om violent si nu ii dadea de mincare, o familie destramata. Ne-am cunoscut la un camin de nefamilisti, stateam in anexe diferite. In Spania mi-a spus ca a adus-o o prietena si tot ea a dus-o la barbati. Mi-a spus ca parintii ei au divortat si ea a stat cu mama ei. Mi s-a parut o fata la locul ei, am fost surprins, mi-a dat telefon politia si mi-a spus sa nu mai vorbesc cu ea ca este arestata. Am fost cu ea la film, la ￢Crima din Orient Express￢, in celelalte sali erau desene animate, dar nu a vrut. Dupa ce am vazut filmul a vrut sa ma mut cu ea la Bucuresti, dar i-am spus ca am serviciu si nu pot sa-l las. A stat cu mine doua-trei zile acasa. Nu am avut relatii sexuale cu ea, pentru ca sunt un om religios. O luam la suc, o chemam sa faca curatenie. In cele trei zile nu mi-a dat de inteles ca este in depresie. Eu ii dadeam piine, de mincare. Intr-o luna a facut foamea ca au dat-o afara de la serviciu ca nu dadea rest bine la clienti. Barbatul ei a parasit-o pentru o femeie mai tinara. Probabil suferea din dragoste.￢
- Angajata de la cinematograf:
￢A venit la cinematograf la inceputul lunii decembrie de trei ori in sapte zile. Prima data a intrebat cit costa biletele la film, insa nu a avut bani suficienti sa le cumpere. Era insotita de un barbat in virsta de 40 de ani, un om al strazii, iar ea era la fel imbracata ca atunci cind au venit si au cumparat bilete la filmul ￢Crima din Orient Express￢, iar ulterior aceasta a revenit, s-a uitat pe afise si a plecat. Era dezaxata si cu privirea pierduta. Nu cauta ceva anume. Nu mi-a venit sa cred ca am stat fata in fata cu o criminala.￢
- Mama:
￢Fata mea a plecat din Craiova in 2008, in Spania, iar acolo a patit ceva groaznic. O trauma, ceva, atunci s-a imbolnavit. A vrut sa faca greva foamei ca sa moara. N-a vrut sa mai traiasca. Nu a vrut sa mearga la spital si au luat-o cu forta. N-a vrut sa mai auda de noi. Nu ne baga in seama, nu voia sa vorbeasca cu noi. N-a vrut sa sa stea de vorba cu nimeni din tot neamul. Fata a stat 4 luni internata la spitalul de psihiatrie din Madrid. Tatal ei a stat 2 ani acolo cu ea. Tatal a sperat ca isi va continua tratamentul. Acum o luna a venit in Craiova, depunea plingeri peste tot. Am anuntat politia, Salvarea, n-a vrut nimeni sa o ia, ni s-a spus ca nu e un pericol.￢
- Vecinul:
￢Mama Magdalenei nu vorbea foarte des despre fiica ei, dar toata lumea stia ca nu sunt intr-o relatie foarte buna. Cu totii stiam ca este plecata in Spania si ca este casatorita acolo. Eu nu cred ca am mai vazut-o pe Magdalena de sapte sau opt ani in Craiova.￢
- Tatal victimei de la statia de metrou Costin Georgian:
￢A venit in spatele ei, a impins-o. A crezut ca e un prieten sau o prietena. A crezut ca e o gluma. Cand si-a dat seama ca nu e o gluma, avea jumatate din talpa piciorului in afara peronului, si a pus piciorul drept in fata. A facut cativa pasi in laterla si apoi a scapat. Da, ea a facut sport, handbal. Are 22 de ani. ￢ Cand a auzit ca intra metroul in statie, ea a inceput sa actioneze. Mi-a spus: ￢Parea ca are o privire ciudata si d-aia m-am si uitat spre ea￢. Au sarit cativa cetateni spre ea, dar cand a venit metroul s-au urcat cu ea in metrou. Aia ca sa se victimizeze, sa nu o linseze lumea, striga: mi-a luat banii, mi-a luat banii si arata catre fata. Lumea ce sa creada? Intrebau: Ma, tu i-ai luat banii? A bufnit-o plansul, atunci a realizat ce s-a intamplat. Nu a reactionat nimeni, nu a bagat-o nimeni in seama. Nu a ajutat-o nimeni cu nimic! Nici cu un pahar cu apa, cu nimic. Putea sa fie vorba despre fata noastra. Cand a vazut ce i s-a intamplat, a avut un soc. Acolo in camera de politie.￢
- Mecanicul trenului:
￢Esti om pina la urma si te doare. E cineva, e un suflet. Ati vazut cum stau pe marginea peronului cu castile in urechi. Ti-e frica sa intri la peron, nu stiu ce pericol ii paste.￢
- Psihiatrul:
￢Din punct de vedere medical, aceasta actiune a fost dusa la capat cu constiinta, fara constienta si cu intelegere cat se poate de clara a urmarilor. Invocarea bolii psihice spune ca in fata unui anchetator, persoana va mima dezorganizarea psihica.￢
- Mai tirziu, pe larg, acelasi psihiatru:
￢Le-am zis ca vreau ceva.
Si vreau repede.
Vreau schimbarea unui cuvant.
Un cuvant a omorat deunazi, indirect, o femeie tanara care avea toata viata inainte.
Cuvantul este ￢iminent￢.
In evaluarea nevoii de internare nevoluntaramedicul psihiatru, prin norme, este sabotat din interior, mai exact tocmai de normele de aplicare ale legii. Pentru calegea prevede constatarea unui risc ￢iminent￢de vatamare, fie a propriei persoane fie a altora. Este un cuvant imbecil, care mie si altora care ne facem meseria asta, zi de zi, in transee, ne-a ingreunat munca si ne-a macinat nervii. Si asta dintr-un motiv foarte simplu. Ceea ce noi consideram iminentase opreste la Camera de Gardaa oricarui spital de psihiatrie. Catavreme pacientul refuzainternarea si nu aratasemne flagrante de dezordine a mintii doctorul nu poate face nimic. Dacafamilia nu-si asumain scris internarea, doctorul nu poate face nimic. Desi eu, care-mi cunosc pacientul, fac o recomandare de internare, aceasta este atat si nimic mai mult, o ￢recomandare￢de internare.
Pentru cain cazul lui MS, persoana care-a impins o femeie in fata metroului, escaladarea s-a produs intr-o zi, pe parcursul a catorva ore, dupaun prodrom de cateva LUNI, cu un istoric psihiatric consistent in urma. Eforturile repetate ale familiei de a atrage atentia asupra autoritatilor au dat gres. De ce au dat gres?
Din cauza unui cuvant.
IMINENT.￢
- Ce spune (conform surselor) Magdalena Serban despre ea insasi:
Ca este nevinovata.
￢Conform surselor, femeia a sustinut ca a avut ￢discutie￢ cu prima tinara, iar cu a doua o ￢altercatie￢, dar ca nu a vazut cind a aceasta din urma a cazut sau cind a venit metroul.￢
￢Potrivit unor surse judiciare, ea a deschis mai multe procese pentru malpraxis deoarece avea probleme medicale, insa aceste procese nu s-au finalizat.￢
￢Nu recunosc invinuirile care imi sunt aduse. Am avut o stare de deznadejde si disperare. A doua fata asculta muzica tare la casti si ma deranja foarte tare. Am avut o viata scazuta si lipsa de hrana, lipsa de adapost, nefinalizarea proceselor si din acest motiv am avut o disperare si o decadere fata de lipsa unei sperante. Nu recunosc faptele si nu am dat cu piciorul in fata aceea.￢
- Ce scria Magdalena Serban pe contul ei de facebook inainte de tragedie:
￢Ma numesc Serban Magdalena si sunt din Craiova. La 6 luni am facut o operatie care nu a reusit doctorului arab Pesamosca dupa care am ramas cu o malformatie la organul meu sexual.￢
￢La virsta de 5 ani m-a dezbracat fratele meu S.L. si m-a violat, mi-a vazut malformatia la organul meu sexual, mi-a introdus degetele pe acolo si m-a jignit.￢
￢Serban Magdalena pleaca in Spania la o femeie P.I. care traia intr-un apartament cu E.L.M. care vorbind cu S.L. au auzit de defectul meu la sex, m-au drogat si mi-au violat intimitatea si drepturile unei persoane.￢
￢S.L. s-a insurat cu o femeie rautacioasa care s-au aliat cu mama si mi-au facut viata imposibila pentru ca a vorbit la lume despre defectul meu la sex si mi-au distrus viata sociala.￢
￢S.L. se purta agresiv verbal si fizic, l-a taiat pe tata cu sabia, a fost o minciuna referinta lui la Armata Romana, a furat carne cand lucra la abator￢￢
￢Sunt in greva foamei de 475 de ore in Craiova, la Parchetul Militar deoarece fratele meu m-a violat si m-a criticat pentru (￢)￢ (postare in 16 noiembrie, orele 11:40)
￢Sa va cada soarta mea pe cap la in familia voastra, la toti care ati vazut fotografia mea a organului meu￢￢
￢Drepturile omului.￢
￢Nu sunt legi￢ sa orbiti cind le cititi. Amin￢
￢Sa va futa fratele prima data￢ femei care ati tacut cind ati vazut tot￢￢
￢J.S.C. a avut acces la imaginile mele de la WC, mi-a violat drepturile unei persoane, mi-a distribuit imaginea cu malformatie mea la sex si impreuna cu I.P a dat-o.￢
￢Fotografia cu malformatia mea la sex a ajuns la S.L. care ajutat de sefii lui au dat-o pe un sait al Armatei Romane unde au vazut cei din UE, iar apoi J.S.C. mi-a spus mie, iar eu la Politie, Interpol, Cedo, Parchetul Militar￢ sunt in Greva Foamei de 502 ore in Craiova￢ (postare in 17 noiembrie, orele 13:16)
Vedem bine, e greu sa stabilesti ce e adevarat si ce e fals cind vine vorba de realitati psihologice. Cel putin putem vedea ca orele de greva foamei se cumuleaza in timp real. Domnul de la cinematograf spune ca i se parea o persoana la locul ei, vinzatoarea de bilete spune ca era dezaxata. Mama spune ca a patit o tragedie in Spania si ca tatal ei a stat cu ea cit a fost internata la psihiatrie, domnul de la cinematograf spune ca mama era o femeie de moravuri usoare iar tatal un ins violent care nu ii dadea de mincare. Procurorii spun una, Magdalena Serban spune alta: nu recunoaste fapta. Nimeni nu spune acelasi lucru si desi lucrurile par sa se bata cap in cap, contradictiile sunt utile (relevante) pentru medicul psihiatru sau pentru psihologul clinician.
*
Incercind, cu precautie si rezerva, sa compun un portret psihologic preliminar al Magdalenei Serban, imi vine sa scot in evidenta aceasta conditie paradoxala a vatamarii de tip borderline: victima agresiva. Victima violenta in labilitatea ei, imprevizibila, manipulatoare, irascibila, care nu isi poate asuma responsabilitatea pentru faptele ei. Daca este sa cautam urme de adevar psihologic (de univers interior) in toate aceste declaratii, ni se infatiseaza viata plina de neajunsuri (￢viata scazuta- teribila formulare), destramarea, tracasarea, violenta, sociopatia, absenta figurilor sigure de atasament, traumatizarea. Dar mai ales: neajutorarea. Neputinta, disperarea. Absenta sentimentului de control asupra propriei vieti. Absenta dorintei de viata. Intruziunea celorlati, puterea malevolenta a lumii. Cognitia paranoida. Convingerea fundamentala ca lumea este rea. Nimeni nu este demn de incredere. Si, foarte important, tendinta de autodistrugere, de anihilare agresiva de sine, atit de specifica femeii borderline: renuntarea la sine, greva foamei, indepartarea celorlalti combinata paradoxal cu nevoia de ceilalti, combinata cu strigatul de ajutor. Disperarea si lipsa de speranta combinate cu reactiile bruste de furie, cu acuzatiile, cu iritabilitatea, cautarea dreptatii, pedepsirea celor considerati a fi raufacatori. Alternarea intre rana si furie. Conflictele interpersonale ca centru al vietii interioare. Citind postarile (acum disparute) Magdalenei Serban, am avut sentimentul acela acut al ￢ranii￢, al depresiei interpersonale de tip borderline, asa cum e ea numita in literatura clinica. Spre deosebire de suferinta mentala tranzitorie, durerea mentala de tip borderline are mai degraba specific constitutional, de trasatura, si poate fi pusa in legatura cu perceperea de sine internalizata de-a lungul timpului. In acest tip de durere, sinele este perceput ca fiind ￢distrus￢, ￢gol￢, ￢disperat￢. Par sa se prefigureze doua domenii afective centrale patologiei borderline: tristetea/disperarea si ostilitatea, compunind, cum spuneam mai sus, portretul psihic (contradictoriu) al victimei agresive. Sigur, toate aceste observatii sunt speculative, dar mi se par utile, nonetheless. Pe aceeasi cale, compilind declaratiile culese din presa, reiese parca impietrirea, abrutizarea celui haituit de viata, impietrire ostila ce culmineaza in acte teribile de sociopatie: desconsiderarea profunda a celuilalt si a vietii lui.
Ce inseamna sa fii bolnav psihic
Niciun om nu e in intregime bolnav psihic. Iar altul in intregime sanatos psihic. Omul bolnav cu doua capete si omul sanatos cu un singur cap, la distanta bine mersi de cel bolnav. De boala psihica ne apropiem in grade. Ne putem situa mai aproape (in pericol) sau mai departe (la adapost) de imbolnavire. Toti oamenii au o inaltime. Nu se poate sa nu ai o inaltime. La fel, toti oamenii au o structura psihica.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
