În mijlocul dezbaterii europene despre realizarea unui nou tratat european şi presiunile Marii Britanii pentru o reducere a influenţei UE începe noua preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene condusă de Irlanda. În ce măsură noul moderator al dezbaterii europene pentru următoarele luni va lua în considerare şi revendicările României, în materie de integrare în Spaţiul Schengen şi aşteptări de la bugetul european, ţine doar de buna înţelegere a contextului.
Pentru cei care nu cunosc fiecare semestru al Uniunii Europene este condus de către o ţară care din această postură organizează lucrurările instituţiilor şi dezbaterile europene. În cazul de faţă este Irlanda, susţinută de alte două state, Lituania şi Grecia care vor prelua ulterior preşedinţia.
Este pentru a 7-a oară când Irlanda prezidează Uniunea Europeană, ultima oară fiind în 2004. În timpul fostei preşedinţii irlandeze a Uniunii Europene România a finalizat 25 din cele 30 de capitole de negociere pentru aderarea la UE.
Diferenţa faţă de acea perioadă este însă climatul de tensiune existent la nivel european. Pe de-o parte avem Marea Britanie care caută să limiteze rolul şi influenţa Uniunii Europene asupra activităţilor sale economice şi se opune unui eventual control bancar şi de cealaltă parte o mişcare europeană pentru consolidarea UE prin crearea unei Uniuni Bancare Europene şi semnarea unui nou tratat.
Mai mult decât atât Irlanda este condusă de un preşedinţe şi de un guvern majoritar de stânga. Persoana responsabilă pentru coordonarea activităţii preşedinţiei este Eamon Gilmore, vicepremier şi ministru al Afacerilor Externe şi al Comerţului irlandez. Gilmore nu este doar un simplu membru al guvernului ci chiar preşedintele Partidului Laburist Irlandez încă din 2007. Cu un trecut în mişcările studenţeşti şi sindicale, Gilmore provine dintr-o familie de agricultori şi a beneficiat de măsurile de protecţie socială pentru a urma un parcurs şcolar şi universitar. Declarat ateu, Gilmore este un critic al sistemului bancar conducând partidul său la victorie prin criticarea măsurilor financiare prin care fostul guvern de dreapta a susţinut băncile în timpul crizei.
În acest context priorităţile preşedinţiei irlandeze sunt clare: creşterea competitivităţii Uniunii Europene, crearea de locuri de muncă, discutarea Uniunii Bancare Europene şi pregătirea bugetului UE 2014-2020. Din declaraţiile oficialilor irlandezi o altă dorinţă a acestora este să creeze mijloacele pentru o mai bună colaborare în vederea realizării schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite. Faptul că în Statele Unite se află o importantă comunitate irlandeză, printre care se află inclusiv băiatul vicepremierului Gilmore, constituie o motivaţie importantă în această direcţie.
În mijlocul acestei agende foarte ambiţioase locul României pare însă ignorat. Spre exemplu deşi toate preşedinţiile UE din 2011 până astăzi menţionau aderarea României la Schengen ca fiind o prioritate, aceasta a dispărut din agenda Irlandei. Mai mult decât atât când este să ne referim la bugetul UE, guvernul irlandez susţine lărgirea bazei de subvenţionare din fonduri europene a regiunilor. Prin urmare nu doar cele mai sărace ar beneficia de aceste fonduri şi ar fi incluse şi unele din Irlanda, Portugalia sau Spania nu doar din Europa de Est.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
