Intervin in disputa privind acuzele de plagiat aduse Andreei Paul Vass din trei motive. Teza este intr-o disciplina sau domeniu cu care sunt relativ familiar. Cred ca in astfel de situatii comunitatea academica trebuie sa reactioneze. Chiar daca nu as avea credinta sau competentele mai sus mentionate, sunt sigur ca mai devreme sau mai tarziu cineva ma va soma sa o fac, acuzandu-ma de dubla masura (cu referire la faptul ca am raspuns solicitarii revistei Nature in cazul plagiatului premierului).
Asadar m-am uitat peste caz si mai jos sunt observatiile mele. Evident ca ma pot insela, dar asta este ceea ce cred.
Am folosit ca referinta materialul facut public de acuzatori:
http://www.jurnalul.ro/usr/imagini/2012/07/01//231554-tezadoctorat-vass.pdf
Acuza de plagiat s-a facut pe baza folosiriii unui program anti-plagiat. Programele respective opereaza identificand posibilitatea plagiatului, zone din text in care poate exista suspiciunea de plagiat. Revine operatorului uman sarcina de a-si folosi judecata si de a decide ce este si ce nu este plagiat in zonele identificate ca suspecte.
Dupa aplicarea programului respectiv, un numar de paragrafe din textul doamnei Vass, care totalizeaza, odata insumate, aproximativ 10 pagini dintr-un total de 223 pagini, au fost identificate ca suspecte.
Am reluat aceste pagini si am analizat in ce masura suspiciunea semnalata de program este sau nu justificata.
Astfel am constatat urmatoarele:
1. Fragmente identificate ca suspecte prin trimitere la un text precum
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id296/politica_de_Clementa.pdf, la pagina 16, dar care au o nota de subsol clara ce face trimitere exact la site-ul identificat de program ca potentiala sursa. In astfel de conditii poti acuza in cel mai rau caz neglijenta dar nu intentia frauduloasa.
2. Trimiterile la textele suspectate nu sunt uneori de loc clare. De exemplu trimiterea la pagina 208, la un text din Cadran Politic. Linkul la pagina respectiva nu indica decat prima pagina a publicatiei in cauza. E foarte probabil ca sa fie vorba de un text al doamnei Vass care mai tarziu a fost folosit in teza, sau viceversa.
3. Situatii in care autoarea pur si simplu descrie documente oficiale si masuri.Cum ar fi lapagina 70 faptul ca “Regulamentul Consiliului (EC) 1/2003 41 stabileşte proceduri noi, mai coerente, pentru aplicarea reglementărilor în materie de concurenţă ale Comunităţii Europene, cu referire specială la articolele 81 şi 82 din Tratatul Comunitar Consolidat 42”. Dupa care listeaza “Direcţiile fundamentale ale reformei induse în domeniul aplicării politicii comunitare de concurenţă constau în: descentralizare: eliminarea obligaţiei de notificare a înţelegerilor către Comisia Europeană; strânsa colaborare între autorităţile care aplică reglementările de concurenţă – Comisia Europeană şi autorităţile naţionale de concurenţă; instituirea Reţelei Europene de Concurenţă (ECN)”; etc.
Chiar daca un progam sau altul identifica ca suspect de plagiat un astfel de pargraf, operatorul uman are obligatia sa-si folosesca discernamantul si sa elimine din discutie astfel de “false pozitive”.
4. Situatii in care, sunt introduse definitii si termeni tehnici cum ar fi, la pagina 18:
“Prin curtoazie negativă (engl. negative comity), toate ţările părţi la un acord de cooperare garantează că vor ţine cont de interesele importante ale celorlalte părţi, atunci când aplică propriile reguli de concurenţă. Prin curtoazie pozitivă, o ţară poate cere celorlalte părţi la un acord de cooperare să ia măsurile potrivite, prevăzute de propria legislaţie a concurenţei, contra comportamentului anticoncurenţial manifestat pe teritoriul ţării lor şi care afectează interesele importante ale naţiunii solicitante.”
Programul face trimitere in acest caz la un site http://www.euroavocatura.ro/dictionar/574/Curtoazie. E greu de spus care e semnificatia acestei trimiteri. Cand este vorba de astfel de definitii evident ca e preferabil sa notezi o sursa orarecare dar ideea ca defintia curtoaziei este plagiata de la sursa numita “euroavocatura.ro”, este totusi fortata.
5. Dincolo de toate cele de mai sus, exista cateva situatii, reduse ca numar si volum, in care o fraza sau un paragraf par sa fi intrat in textul domanei Vaas dintr-un material identificat drept http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id6534/concurenta_3.pdf .
Numarul lor este insa atat de mic, iar relevanta lor in economia generala si logica generala a lucrarii este atat de insignificanta, incat este evident oricarui evaluator de buna credinta ca este vorba de ceva regretabil dar accidental.
Pe scurt: Problemele identificate de programul anti-plagiat in cazul tezei domamnei Vaas intra fie in categoria falselor pozitive fie in mod covarsitor in categoria neglijentelor si scaparilor in redactare si tehnoredactare. Marea majoritate sunt de natura problemelor pe care de obicei le rezolva un editor de carte bun, in momentul in care lucrarea de doctorat se transforma intr-o carte publicabila. De obicei in astfel de situatii lucrarea de doctorat trece printr-o “periere” si “lustruire”. Majoritatea problemelor sunt de natura sa fie rezolvabile in acest proces.
Exista, intr-adevar, o oarecare neglijenta admonestabila in mai multe situatii. Dar atat cantitativ cat si calitativ, paragrafele si frazele in discutie, privite in ansamblul lucrarii, sunt de asa natura incat numai cu foarte multa rea credinta poti afirma ca avem de a face cu o incercare deliberata si sistematica de frauda intelectuala.
Acestea fiind spuse sa inchei cu doua observatii.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
