Am aratat in prima parte de ce USL are nevoie de suspendarea Presedintelui, dar si ca aceasta este practic imposibila pe criterii pur politice. Un argument in plus il reprezinta o formulare “stranie” din Avizul consultativ al CCR din aprilie 2007:
“Rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza datelor şi a informaţiilor care îi vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existenţei şi gravităţii faptelor pentru care s-a propus suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, în concordanţă cu dispoziţiile art.95 din Constituţie.”
Practic CCR vrea sa se asigure ca votul de suspendare are la baza fapte de incalcare a Constitutiei. Din aceasta cauza se asteapta la alte date si informatii prezentate in plenul Parlamentului, altele decat cele analizate de Curte. In acest fel CCR lasa deschisa portita contestarii pe fond a hotararii Parlamentului.
De remarcat ca securizarea pozitiei prezidentiale prin aranjamentul institutional actual nu are o legatura directa cu majoritatea din Parlament. Chiar daca USL ar obtine 80% sau 100% din viitorul legislativ tot nu ar putea obtine suspendarea pe criterii politice. Cheia se afla la Curtea Constitutionala si in actuala Constitutie.
Asadar, singura posibilitate de a obtine suspendarea Presedintelui inainte de alegerile din 2014 este revizuirea Constitutiei actuale. Iar suspendarea nu ar putea avea loc decat dupa alegerile parlamentare din 2012.
Acum ajungem la mult discutata lege denumita de initiatori “Antonescu-Ponta” privind alegerea parlamentarilor in colegii uninominale dintr-un singur tur.
Mirel Axinte a realizat o simulare pe blogary.ro folosind aceleasi colegii uninominale si scorurile obtinute in aceste colegii de candidatii PNL+PSD si PDL in 2008. Simularea ar urma sa estimeze scorurile probabile ale USL si PDL in 2012 pe sistemul votului intr-un singur tur. Concluziile sunt ca USL ar putea obtine peste 70% din mandate, in vreme de PDL ar obtine in jur de 15%.
Concluzia era oarecum previzibila in conditiile in care PSD si PNL au decupat in 2008 colegiile electorale in asa fel incat sa isi maximizeze scorul. Sistemul din 2008 cu mecanism de compensare nu permitea insa un “gerrymandering autentic”, asa incat, in final, au rezultat colegii favorabile si colegii nefavorabile pentru fiecare partid. Impartirea colegiilor a folosit in mod egal celor trei partide in 2008 pentru a plasa “protipendada” in colegiile “bune”. Mecanismul de compensare a ajutat PNL, situat pe pozitia a treia, care a avut, de altfel, si cei mai multi parlamentari alesi de pe locuri inferioare locului intai.
Chiar daca ar putea sa apara deviatii in minus fata de simulare e foarte probabil ca, pe actualele colegii, USL singura sa aiba o majoritate calificata de 66% in Parlament dupa alegerile din 2012, daca sistemul aplicat va fi majoritar intr-un tur.
Scorurile obtinute de USL si PDL la alegerile locale vor confirma sau nu proiectiile pentru alegerile parlamentare.
Exista cateva scenarii prin care rezultatul, acum previzbil de la parlamentare poate fi modificat (in sensul indepartarii USL de la o majoritate calificata).
1. Coagularea unei forte de centru dreapta care sa obtina un vot popular chiar mai mare decat in 2008.
2. Un divort intre PSD si PNL.
3. Erodarea rapida a USL pe fondul greselilor la guvernare si a unei situatii economice critice.
4. Impiedicarea adoptarii scrutinului majoritar intr-un tur si aplicarea sistemului din 2008.
Aceste variante merita o discutie separata. Deocamdata sa pornim de la premisa ca scrutinul majoritar intr-un tur se va aplica din toamna si ca USL va suferi alterari minime ale simpatiei populare.
Cum poate folosi USL super-majoritatea din Parlament? Evident pentru revizuirea Constitutiei. Orice partid ar face asta. FIDESZ a facut acelasi lucru in Ungaria.
Prin revizuirea Constitutiei USL ar trebui sa rezolve trei probleme fundamentale:
1. perpetuarea la putere
2. eliminarea actualului Presedinte
3. acomodarea raporturilor de forte intre PSD si PNL in sistemul convenit
USL planuieste mai mult decat o simpla revizuire a Constitutiei. Planuieste schimbarea regimului politic – fie o schimbare mascata, fie o schimbare fatisa.
Liderii PSD si PNL au acuzat in repetate randuri in ultimii ani prezidentializarea regimului. Mai mult decat atat, clasa politica din Romania a fost sistematic incurcata in ultimii 22 de ani de prezenta unei persoane legitimata prin vot popular (fie ca s-a numit Ion Iliescu, Emil Constantinescu sau Traian Basescu) care sa isi asume responsabilitati sau sa contracareze fenomene ce puteau fi usor mascate dupa responsabilitati colective. Presedintele Romaniei ca institutie a functionat nu doar ca factor de mediere, ci, in anumite perioade, ca o veritabila opozitie politica pentru limitarea exceselor puterii.
Nevoia de a avea un sef al statului cu atributii decorative (monarh sau presedinte) s-a simtit din ce in ce mai pregnant in ultimii ani. Si aceasta pentru ca formatiunile politice din Romania sunt despartite in aparenta de valori si doctrine, dar legate intre ele prin interese de afaceri individuale ale elitelor economice si clientelei care controleaza partidele. Asemenea legaturi se manifesta mai usor intr-un parlametnarism bazat pe negociere si compromis, decat intr-o republica in care seful statului are parghii de putere semnificative.
Asadar, prin modificarea Constitutiei, USL poate obtine o suspendare mai facila a sefului statului. Ar fi suficient, de exemplu, sa existe o prevedere care sa arate ca hotararile Parlamentului adoptate cu majoritate calificata (2/3) nu se supun controlului CCR. In acest fel un USL ultra-dominant in Parlament poate avea ultimul cuvant in suspendarea Presedintelui.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
