Citesc si ma frec la ochi, recitesc si tot nu-mi vine sa cred. Eram convins ca la capitolul surprizelor politice romanesti sunt vaccinat. Ei bine, nu sunt. Deci dl Voiculescu, marele artizan din umbra (alaturi de Ion Iliescu) al inlaturarii guvernului Ungureanu (de fapt o lovitura parlamentara), tot nu este satisfacut. In loc sa-si savureze victoria cu un excelent single malt scotch, neobositul Dan Voiculescu este de-acum angrenat full time in regizarea urmatoarei miscari: suspendarea presedintelui ales al Romaniei in caz ca nu demisioneaza in chip voluntar. Lanseaza un ultimatum, ii ofera, fals magnanim, 30 de zile lui Traian Basescu. Ii pasa cumva de imaginea tarii, de Curtea Constitutionala, de statul de drept, ori chiar de aliatii sai? Sa piara Basescu, abia atunci vom putea respira in voie. Abia atunci Romania va fi din nou a noastra, o prada perfecta, ca in minunatele timpuri de jaf ale lui Iliescu, Vacaroiu si Nastase. S-a trecut fulgerator, in doar cateva saptamani, de la greva parlamentara la fetisizarea parlamentului. Principii, valori, promisiuni? Povesti de adormit copiii, pe noi ne intereseaza doar acapararea imediata si, daca se poate, definitiva a puterii. Gustul dulce al vendetei, intr-adevar. “Prioritatea zero va fi respectarea legii”, declara copilotul. Chiar zero…
Avem de-acum nominalizari de intelectuali de seama, ori, ma rog, a unuia, in functii de varf, evident ei merita aceste pozitii intrucat USL-ul este o intreprindere meritocratica. Nu ca Basescu si pupinii, camariliotii oportunisti insetati de functii, bani si de privilegii. Cel care a intemeiat o formatiune de buzunar cu numele absolut irezistibil de “Partidul Umanist Roman” a fost intotdeauna un mare pretuitor de intelectuali. Adica le-a stiut pretul. E nevoie de exemple?
Pentru ca tot se evoca anul 2004, poate ar merita sa vedem cine si cum se pozitiona pe-atunci. Eu nu ma intalneam sa pun tara la cale cu Dan Voiculescu. Nu am fost consilierul niciunui om politic, nu am fost angajat de niciun politician ori de vreun partid. N-am schimbat mesaje pe e-mail cu nababii tranzitiei romanesti, n-am raspandit urbi et orbi cartile lor in care incercau sa-si justifice turpitudinile securiste. Har Domnului, n-am fost abordat in 2004 sa candidez la cine stie ce inalte functii. Unii dintre pupinizatori (cei care decreteaza cine este pupin si cine nu, o specialitate nascuta in ultimii ani in care exceleaza chiar unii intelectuali candva onorabili) se ocupa de mine ori de prietenii mei, dar tac malc privind desemnarea filosofului Andrei Marga, recent pensionat din functia de rector al Universitatii “Babes-Bolyai” din ratiuni de varsta, semnatar al “Apelului” pentru alegerea lui Crin Antonescu ca presedinte al tarii, membru in conducerea PNL, ca ministru de externe. Marii pupinizatori dau lectii de morala intr-o singura directie. Horia Patapievici si Mircea Mihaies (dorlotat abject de Nistorescu cu tot felul de porecle infame) sunt sinecuristi. Andrei Marga la Externe, un exemplu de profesionalism. Ce mai conteaza ce a fost dl Marga de-a lungul anilor ce trecura, pe noi ne intereseaza “intelectualii lui Basescu”. Iar daca am fost candva apropiati de unii dintre ei, vom lovi cu si mai mare patima. Psihanalitic, lucru este lesne de inteles: noi nu ii uram pe ei, ne uram pe noi insine. Vai, cat de acri pot fi uneori strugurii…
Am fost si raman consecvent in atasamentelele mele valorice: am scris incepand din martie 1990 in revista “22″, sunt si acum colaboatorul acestei tribune a spiritului civic nealterat. Am scris, incepand din iunie 1990, in revista timisoreana “Orizont”, tot acolo scriu si acum. Am vorbit la “Europa Libera” incepand din februarie 1983, sunt si acum colaboratorul acestui post de radio. Sunt membru al Senatului “EvZ” din septembrie 2006, acolo scriu si acum (da, domnule Antonescu, mai aparem!). Ce-am avut eu de spus am spus-o public, nu in camere bine pazite. Chiar in “Jurnalul National” am scris, in toamna anului 2004, ca Traian Basescu reprezinta un nou stil politic, ca nu face parte dintre “utecistii lui Ion Ilescu”. Desfid pe oricine care ar putea gasi macar un rand al meu favorabil candidaturii prezidentiale a lui Adrian Nastase.
Citeste tot articolul si comentaza pe Contributors.ro
