Opoziția se chinuie să ajungă la guvernare. Crin Antonescu amenință cu greva parlamentară accentuată (cum o fi greva neaccentuată?), cu chemarea sindicatelor și ONG-urilor la lupta cea mare, cu discuții cu toate partidele parlamentare pentru obținerea alegerilor anticipate. Singura obsesie, singurul obiectiv urmărit cu o consecvență demnă de o cauză mai înaltă, alegeri anticipate.

Stefan VlastonFoto: Hotnews

Mărturisesc că nu înțeleg de ce.

Este o înclinație firească a opoziției să ajungă la guvernare, acesta e jocul democratic. Dar nu în orice condiții și în orice moment.

Mai sunt nouă luni până la alegerile la termen. Toată procedura declanșării alegerilor poate dura, conform Constituției, cel puțin de 5-6 luni. Ideea ca dacă toate partidele cad la pace și decid anticipate, ele se pot face în câteva zile, călcând în picioare prevederile constituționale, este ridicolă. S-ar câștiga cel mult 3-4 luni. Merită toată tevatura, toată încrâcenarea asta, pentru trei luni? Asta e principala problemă a României, în contextul în care Uniunea Europeană și zona euro merg pe marginea prăpastiei, clătinându-se?

Mai grav, ce mare scofală e să vii la guvernare în condițiile în care trebuie să împrumuți 17 miliarde de euro, să plătești pensii și salarii, să te căciulești la FMI, BM si UE să-ți dea bani? Când soarta Greciei și Portugaliei constituie un teribil avertisment pentru politicieni populiști și darnici, darnici de unde, că nu mai există nicăieri resurse. Dar dacă finanțele mondiale decid că România nu mai e demnă de încredere, nu ne mai dau bani și ne tratează ca pe greci? Pe unde scoate cămașa USL-ul?

Pentru politicienii din opoziție plecarea PDL de la guvernare și, dacă ar fi posibil, și a lui Băsescu, a devenit o obsesie care le-a întunecat mințile, i-a transformat în masochiști.

Ce să facă la guvernare? Doar să-și întoarcă buzunarele pe dos, să spună populației adevărul crud: nu există resurse pentru creșteri de salarii, pensii și ajutoare sociale. Poate nici pentru achitarea actualelor salarii și pensii.

Și cât mai e de furat, cu DNA, DIICOT pe urmele lor, iar serviciile sub comanda președintelui Băsescu? Care i-ar pândi zi și noapte. Și ar asmuți populația împotriva hoților.

Una era să furi în perioada guvernării Tăriceanu, când economia duduia, veneau în țară șapte miliarde de euro numai de la căpșunari, aveam inundații de euro, și alta acum, când trăim din împrumuturi. Doar cei grei de cap nu înțeleg atâta lucru.

Opoziția o dă pe faptul că bani sunt, dar îi fură puterea. Se fură, nu zic nu, dar se fură cu zecile-sutele de milioane de euro, și împrumutăm 17 miliarde. Cu trei ordine de mărime mai mult.

Pot să înțeleg că opoziția e supărată că nu fură și ea. Dar la cât mai e de furat, parcă nu merită să iei înjurături de la populație, când se va prinde că a fost păcălită. A votat promisiuni și a rămas cu buzele umflate. Atunci să vezi demonstrații și blesteme în piața Universității.

Trăim vremuri în care fericirea e să fii în opoziție, nu la guvernare. Să nu răspunzi de căldura, mâncarea, școala, sănătatea cetățenilor. Sunt inconștienți alde Ponta și Antonescu. Nu înțeleg ce-i așteaptă la guvernare, deși e ușor de intuit. Dacă nu ai mintea întunecata de paranoia puterii.

Iar timpul curge împotriva PDL. Cât mai erau speranțe într-o creștere economică care să aducă ceva mărunțiș în buzunarele cetățenilor, exista o amăgire. Fix astăzi, duminică, președintele Băsescu ne-a anunțat că e posibil să avem probeleme mari cu recesiunea din UE, situație în care exporturile noastre se vor diminua dramatic. Iar PIB-ul la fel. Eu, în locul lui Emil Boc, aș fugi din palatul Victoria mâncând pământul, să se compromită și alții la guvernare. Dar și premierului puterea i-a întunecat judecata. Se crede salvatorul neamului. O să vadă la alegeri recunoștința salvaților.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro