Mai inainte de a incerca sa mearga in Piata Universitatii, un politician – orice politician – ar trebui sa faca altceva. Sa isi ceara public iertare de la cetatenii Romaniei. De la toti cetatenii Romaniei.
Pentru ca a politizat sau a acceptat sa fie politizate functiile publice. Pentru ca a politizat sau a acceptat sa fie politizate sindicatele si patronatele. Pentru ca a politizat sau a acceptat sa fie politizat internetul, prin legiuni de postaci si prin nenumarate bloguri aparent civice, dar in realitate controlate politic. Pentru ca a politizat sau a acceptat sa fie politizati intelectualii publici din anii ’90, mai fiecare arondat astazi puterii sau opozitiei. Pentru ca a politizat sau a acceptat sa fie politizati jurnalistii. Pentru ca, pe scurt, a politizat sau a acceptat sa fie politizat aproape orice, transformind Romania intr-o tara in care daca nu ai relatii politice nu existi, nu contezi – iar daca le ai, traiesti in minciuna. In Romania nu mai ai voie sa respiri decit daca esti „omu’ lui Cutare”.
Aici nu exista vinovati si nevinovati. Exista doar grade de vinovatie. Toti politicienii si toate partidele, fara exceptie, au contribuit la distrugerea demnitatii de cetatean si la inlocuirea ei cu parizanatul. Nimeni din elita romaneasca nu mai simbolizeaza ideea de cetatean. Tara e impartita in „simpatizanti”, adica sclavi dispusi sa munceasca pentru tine pe gratis, „dusmani”, adica sclavii celuilalt partid sau ai celuilalt politician, si „acoliti”, adica cei cu care imparti prada.
Spiritul civic a fost inlocuit cu cel partizan. Societatea a fost ingenuncheata, rupta in bucati si pusa la dispozitia politicienilor. Raportul natural dintr-o democratie a fost rasturnat: in loc ca politicienii sa ii serveasca pe cetateni, cetatenii au fost transformati in „simpatizanti” pentru a-i servi pe politicieni.
De-asta politicienii, din orice partid ar fi, nu sunt bine primiti azi in Piata Universitatii. Pentru ca, dupa ce a fost un spatiu liber de neocomunism, astazi Piata Universitatii a devenit un spatiu de revendicare a cetateniei. Cei din Piata isi vor cetatenia inapoi. Isi regasesc demnitatea de cetateni si ii forteaza pe politicieni sa le-o recunoasca. Piata Universitatii redevine astfel un spatiu purificator si eliberator.
Din punctul asta de vedere, in Piata Universitatii si pretutindeni altundeva are loc, zilele astea, o revolutie autentica. Din punctul asta de vedere, strigatele „Libertate! Libertate!” au sens. Pentru ca ne vrem cetatenia inapoi! Ne vrem cetatenia inapoi! Ne vrem inapoi demnitatea de cetateni!
De-asta politicienii spun ca miscarea nu are un mesaj clar. Mesajul e cit se poate de clar, dar politicienii, acolitii si simpatizantii lor n-au cum sa-l auda pentru ca pur si simplu nu-l inteleg.
citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
