Doctorul Raed Arafat a demisionat din funcţia de secretar de stat in Ministerul Sănătăţii. Gestul lui Arafat vine după o discuţie tensionată cu preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului l-a acuzat în direct la Realitatea TV că ar crea un scandal public şi o psihoză nejusificată pe tema legii de reformare a sistemului sanitar. În platoul emisiunii Deschide Lumea, doctorul Arafat încerca să explice de ce nu este de acord cu prevederile textului supus dezbaterii publice în chestiuni punctuale referitoare la sistemul de urgenţă.
Actualul proiect prevede posibilitatea ca actorii privaţi să poată participa la sistemul de medicină de urgenţă şi ca ambulanţe private să fie coordonate de numărul unic de urgenţă 112. Practic, agenţi economici privaţi vor avea acces egal la sumele alocate din bugetul de stat pentru Urgenţe având în vedere că acest segment ar urma să fie finanţat în continuare din fonduri publice. Autorii legii, susţinuţi de preşedintele Traian Băsescu, afirmă că participarea sectorului privat ar urma să acopere necesarul de ambulanţe şi personal în sistemul de urgenţă.
Profesionist
“Noua bază legislativă va permite privatului să ceară drepturi egale de accesare a bugetului de stat. Şi atunci ni se va cere să facem licitaţii pe furnizare de servicii de urgenţă. Asta a dus peste tot unde s-au făcut la dispariţia sectorului public. Nu e vorba numai de SMURD şi Ambulanta, ci de tot sectorul”, declara Arafat într-un interviu pentru HotNews.ro.
Doctorul a menţionat exemple de state care au privatizat sistemul de urgenţă şi unde, în prezent, lipseşte cu desăvârşire o viziune instituţională pe termen mediu şi lung. Personalul din sectorul de urgenţă este preluat periodic de la o firmă la alta care câştigă licitaţia pe următorii ani, salarizarea este redusă sistematic, pregătirea personalului este scurtată (în goana după profit) şi, per total, meseria devine neatractivă.
În toate declaraţiile publice ale lui Raed Arafat pe tema noii legi a sănătăţii, profesionistul a apelat la presa şi la politicieni să nu personalizeze dezbaterea. Nu este vorba despre Arafat care încearcă să se salveze pe el sau „SMURD-ul lui” aşa cum a fost acuzat. Discuţia purtată de fostul subsecretar de stat s-a axat strict pe argumente tehnice susţinute de date concrete şi documente oficiale interne şi internaţionale. “Nu e o lupta personala, maine pot sa gasesc un loc si sa ma duc imediat, si cu plata si cu salariul mai bun”, a spus Arafat la Realitatea TV.
El a făcut referire şi la poziţia FMI şi a Băncii Mondiale faţă de noua lege. În acel document de nouă pagini, ambele instituţii afirmau la unison că „având în vedere că medicina de urgenţă în România funcţioneaza bine şi că este considerată exemplu de bună practică în regiune, sugerăm ca în acest moment sistemul de urgenţă să nu fie reformat, pana ce nu vor exista câţiva indicatori/dovezi de succes ale reformelor introduse în restul sistemului.”
Argumentele care susţin obiecţiile lui Arafat sunt şi de ordin economic. Prin combinaţia de finanţare a sistemului SMURD din bugetele Ministerului de Interne şi din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, fostul subsecretar de stat a reuşit să creeze cel mai eficient sistem din sectorul sanitar românesc. Prin comparaţie, costurile ambulanţelor sunt de câteva ori mai mari în medie pe judeţ decât cele ale SMURD la nivel naţional.
Politicianist
„Şi noi spunem că sistemul de ambulanţe e un exemplu bun, dar nu e suficient. Mai avem nevoie de 1200 de salvări ca să funcţioneze sistemul, şi nu numai la Bucureşti, Cluj sau Iaşi, ci şi la Dâlga” – acesta a fost argumentul cel mai concret dat de Traian Băsescu în intervenţia de le Realitatea TV.
Deşi a recunoscut că nu poate aprecia detaliile tehnice ale sistemului sanitar şi ale noii legi, preşedintele a deviat discuţia argumentativă într-o direcţie speculativă şi politică. “Cred că dl. Raed Arafat are nişte puncte de vedere … nu vreau să spun urât … rău, stângiste, că numai statul trebuie să fie în sistemul de urgenţă“, a spus Băsescu.
„Dacă aş primi de la dr. Arafat nişte observaţii le-aş spune celor din comisia prezidenţială “Băi oameni buni, ia uitaţi-vă aici”, şi l-aş sprijini”, a mai declarat şeful statului. Problema este însă că doctorul Arafat a încercat să îşi prezinte punctele de vedere atât superiorului direct – ministrul Ladislau Ritli – cât şi preşedintelui Băsescu. Ambele demersuri au fost imposibile în structurile publice româneşti.
Ministrul Ritli a confirmat acest fapt prin declaraţia sa făcută după ce Arafat spusese că se gândeşte la demisie. “L-am invitat pe colegul meu să analizăm împreună acest segment de Urgenţă, să comentăm împreună, cu argumente pro şi contra. Eu astăzi ma aşez să discut cu el”, a afirmat Ritli, citat de Mediafax. Astăzi a fost însă prea târziu.
Ritli a mai confirmat prin aceeaşi declaraţie şi un alt fapt îngrijorător. Raed Arafat spunea la Realitatea TV că a avut o discuţie telefonică cu preşedintele Băsescu, dar că aceasta a fost prea scurtă şi nu a avut ocazia să detalieze argumentele sale. În plus, spune Arafat, nu a existat un dialog cu reprezentanţii comisiei prezidenţiale, în condiţiile în care discuţiile s-au purtat în sensul “asta este, asta vreau”. În constelaţia autorilor noului proiect de lege – unul cu lacune şi cu multe detalii lăsate voit pe seama legislaţiei secundare – ministrul (şi instituţia pe care o conduce) nu a jucat niciun rol.
În altă ordine de idei, preşedintele Băsescu a dinamitat întregul concept de dezbatere publică (pe care l-a sprijinit la nivel declarativ) într-un interviu la postul public de televiziune. Domnia sa nu a putut accepta critici obiective la un proiect născut în curtea din spate a Palatului Cotroceni şi elaborat de o echipă formată din teoreticieni fără experienţă practică în sistem.
Nici unii dintre liderii PD-L nu sunt susţinători mai mari ai dezbaterii obiective pe un sistem ce trebuie să treacă de graniţele politicului. Cu doar câteva ore înainte de anunţul lui Arafat, secretarul general al PD-L, Ioan Oltean, declara la RFI că „domnul Arafat este subsecretar de stat şi în consecinţă este membru al actualei guvernări. În această calitate, domnia sa nu poate exprima opinii contrare politicii guvernamentale. Este inadmisibilă o asemenea atitudine!”
Citeste tot articolul s i comenteaza pe Contributors.ro
