În ultimele decenii, numărul cazurilor de cancer colorectal la adulții tineri, cu vârsta sub 50 de ani (cancer colorectal cu debut precoce), a crescut într-un ritm alarmant. În țările Uniunii Europene, în 2020, incidența cancerului colorectal a reprezentat 12,7% din toate diagnosticele noi de cancer și 12,4% din toate decesele cauzate de cancer, ceea ce înseamnă că circa 190.000 de bărbați și 150.000 de femei au fost diagnosticați cu această maladie în 2020, iar 156.000 de persoane au pierdut bătălia cu boala. O investigație esențială pentru depistarea acestui tip de cancer este colonoscopia. Explicăm ce prespune pregătirea pentru această analiză și cine ar trebui să o facă.
Supraviețuirea la cinci ani este sub 55% în România
Frecvenţa cancerului colorectal este în creştere în ţările occidentale cu nivel ridicat de viaţă. Această tendință este caracterizată de creșterea incidenței și reducerea mortalității, dar există excepții atât naționale, cât și regionale, având o mare variabilitate între țările Uniunii Europene. În medie, în țările UE, supraviețuirea netă pe cinci ani pentru cancerul de colon a fost de aproximativ 60% pentru persoanele diagnosticate în perioada anilor 2010-2014, variind de la 65% și peste acest procent în Belgia, Finlanda, Suedia și Germania, și mai puțin de 55% în țările Europei Centrale și de Est, inclusiv Letonia, Croația, Slovacia, România, Bulgaria și Polonia, se arată într-un document al Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.
Potrivit estimarilor Societății Americane de Cancer, numărul de cazuri noi de cancere colorectale din Statele Unite va însumeaz 152.810 de cazuri, dintre care circa 106.590 pentru cancerul de colon și aproximativ 46.220 pentru cancerul rectal.
Prezența factorilor de risc impune testarea mai rapidă
Colonoscopia este una dintre cele mai bune metode de depistare precoce a cancerului colorectal. Poate chiar cea mai bună. Din păcate, faptul că acest test screening este incomod și oarecum neplăcut, multe persoane îl evită. Ceea ce este în dezavantajul lor, pentru că identificarea unor mici excrescențe (numite polipi) care pot deveni canceroase mai târziu, poate preveni îmbolnăvirea și poate chiar salva viața.
Testarea periodică, prin colonoscopie, este recomandat să înceapă la vârsta de 45 de ani și chiar înainte de această vârstă în cazul persoanelor care prezintă factori de risc ridicat. Recomandarea pentru persoanele care au în familie o rudă diagnosticata cu cancer colorectal este de a efectua colonoscopia cu zece ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticată respectiva rudă. Mai exact, dacă tatăl, de exemplu, a fost diagnosticat cu cancer colorectal la vârsta de 43 de ani, prima testare trebuie făcută la vârsta de 33 de ani. Dacă rezultatul este negativ, următoarele colonoscopii vor fi repetate din cinci în cinci ani.
Factorii de risc pentru cancerul colorectal mai includ istoricul personal de polipi de colon, istoric de boală inflamatorie intestinală (boală Crohn sau colită ulcerativă), Sindrom Lynch, Sindrom Gardner, Sindrom Turcot, Sindrom Peutz-Jeghers sau sindrom Muir-Torre, rude apropiate care au avut boli colorectale sau polipi înainte de 60 de ani sau două rude de gradul I cu cancer de colon la orice vârstă, antecedente familiale de polipoză adenomatoasă familială sau cancer de colon ereditar non-polipozic.
Cum te pregătești pentru colonoscopie
Pentru corecta lui examinare în timpul colonoscopiei, colonul trebuie să fie gol și curat. Pentru îndeplinirea acestor condiții, cu câteva zile înainte de efectuarea procedurii pacientul va primi de la medic o serie de recomandări care vor trebui urmate întocmai în ziua premergătoare colonoscopiei.
Chiar dacă medicul nu va face precizări și cu privire la dieta pe care pacientul e bine să o urmeze cu 3-4 zile înainte de procedură, ele sunt importante, fiind bine de știut. Astfel, va fi util ca din dietă să facă parte alimente cu un conținut scăzut de fibre, care sunt ușor de digerat și se elimină rapid, cum sunt pâinea albă, pastele, orezul, brânza, legumele fără coajă, bine gătite, fructele fără semințe și coajă, carnea slabă (pui sau pește) și ouăle. Sunt în schimb interzise semințele, nucile sau floricele de porumb, alimentele grase, carnea de porc, cerealele integrale, legumele crude, porumbul, broccoli, varza, fasolea, mazarea și fructele cu semințe și coajă.
Totodată, trebuie întreruptă administrarea de vitamine și suplimente, iar dacă sunteți sub un tratament cu medicamente care se eliberează pe bază de prescripție medicală pentru diferite afecțiuni (inclusiv cronice), cu antiinflamatoare sau anticoagulante, discutați cu medicul dacă și când trebuie să fie întreruptă administrarea lor.
Începerea pregătirii în vederea efectuării colonoscopiei, cu laxativul osmotic indicat de medic, se face în funcție de ora la care va fi realizată aceasta (dimineața sau după-amiaza) deoarece trebuie să se termine cu minim două ore înainte de examinare dacă ea se efectuează fără anestezie, și cu patru ore înainte dacă are loc cu anestezie. În funcție de laxativul pentru care s-a optat, de comun acord cu pacientul, medicul va explica și cum trebuie acesta administrat astfel încât curățarea colonului să fie una eficientă. Preparatele pentru pregătirea colonului se prezintă sub formă de suspensie orala care necesită reconstituire în cantități crescute de apă (doi până la patru litri), care trebuie consumate cu 24 de ore înainte de intervenție.
O pregătire eficientă presupune eliminarea de scaune apoase, limpezi, de culoare gălbuie, care să nu conțină reziduuri de materii fecale. În unele cazuri poate fi necesară și efectuarea unei clisme evacuatorii, pentru golirea porțiunii terminale a intestinului gros.
Gustul soluției care trebuie consumată nu este chiar plăcut, dar există câteva trucuri care o pot face suportabilă:
- Se poate combina cu apă rece, de la frigider;
- -Poate fi amestecată, pentru a-i schimba gustul, cu supă strecurată, zeamă de la compot, limonadă (să nu conțină pulpa fructului!) sau cu o băutură de rehidratare pentru sportivi (Gatorade);
- Se poate consuma cu ajutorul unui pai, plasându-l cât mai mult în spate, pe limbă.
Semne care ar trebui să alarmeze
În primul rând, colonoscopia reprezintă o metodă de diagnostic la pacienții care prezintă simptome care sugerează o afecțiune intestinală de etiologie tumorală. În plus, în cadrul aceleiași proceduri, medicul are posibilitatea de a preleva fragmente pentru efectuarea biopsiei, dar și de a înlătura eventualii polipi existenți.
Principalele simptome care indică necesitatea efectuării unei colonoscopii sunt:
- durerile abdominale,
- prezența sângelui în scaun,
- constipație care alternează cu episoade diareice,
- modificările aspectului și consistenței scaunelor.
- un semn important este reprezentat și de prezența anemiei prin deficit de fier.
A avea trei sau mai multe dintre aceste simptome este asociat cu o probabilitate de șase ori mai mare de a fi diagnosticat cu cancer de colon. Potrivit lui Yin Cao, profesor asociat la Universitatea din Washington, unul dintre autorii unui studiu realizat pe un grup de 5.075 de subiecți, numărul de semne și simptome diferite a fost predictiv pentru cancerul colorectal cu debut precoce, începând cu 18 luni înainte de diagnostic. Aproximativ 19,3% dintre pacienți au avut primul semn sau simptom cu între 3 luni și 2 ani înainte de diagnostic, iar aproximativ 49,3% au avut primul semn sau simptom în decurs de 3 luni de la diagnostic.
Profesorul Cao recomandă adulților tineri - dar nu numai lor - care constată prezența unor astfel de simptome, să se adreseze medicului de familie și, dacă acesta va considera că este necesar, îl va îndruma către un gastroentreolog.
