Există o probabilitate de 40% ca temperatura medie anuală de pe Terra să depăşească până în 2025 pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius peste nivelurile din era preindustrială, obiectiv fixat prin Acordul de la Paris pentru a combate modificările climatice, a avertizat joi ONU, potrivit Agerpres.
Din cauza efectelor schimbărilor climatice, ultimul deceniu a înregistrat temperaturi record: 2020 s-a alăturat lui 2016 pe lista celor mai ridicate marje de încălzire din cei mai călduroşi ani înregistraţi în lume de la debutul măsurătorilor meteorologice, cu o medie de 1,25 grade Celsius peste nivelurile de temperatură din perioada preindustrială.
Or, Acordul de la Paris, semnat în 2015, a fixat obiectivul „de a menţine creşterea temperaturii medie a planetei substanţial sub pragul de 2°C în raport cu nivelurile preindustriale, continuând acţiunile desfăşurate pentru a limita creşterea temperaturii cu 1,5°C, fapt care ar reduce considerabil riscurile şi efectele schimbărilor climatice”.
Însă probabilitatea ca pragul de 1,5°C să fie atins cel puţin într-un an calendaristic a crescut constant, potrivit unui studiu publicat joi şi realizat de Meteorological Office din Marea Britanie pentru Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), o agenţie specializată din cadrul ONU.
„Există o probabilitate de 40% ca temperatura medie mondială anuală să fie temporar mai mare decât pragul de creştere cu 1,5°C faţă de valorile preindustriale în cel puţin unul dintre următorii cinci ani, iar această probabilitate creşte odată cu trecerea timpului”, a subliniat OMM în prezentarea „Buletinului despre previziunile anuale şi decenale asupra climei la scară mondială”.
Totodată, „există o probabilitate de 90% ca cel puţin un an între 2021 şi 2025 să devină cel mai cald înregistrat vreodată şi să detroneze astfel anul 2016”.
Chiar dacă acea depăşire va fi doar temporară, „studiul arată, cu o mare fiabilitate ştiinţifică, faptul că ne apropiem într-o manieră măsurabilă şi inexorabilă de limita inferioară prevăzută în Acordul de la Paris”, a subliniat în aceeaşi prezentare Petteri Taalas, secretarul-general al OMM.
Studiul avertizează şi asupra consecinţelor posibile, întrucât „creşterea temperaturilor se traduce printr-o topire accentuată a gheţurilor, o creştere a nivelului mării, o creştere a valurilor de căldură şi a altor fenomene meteorologice extreme, precum şi prin repercusiuni mai importante asupra securităţii alimentare, sănătăţii, mediului şi dezvoltării durabile”.
Alţi experţi, precum Joeri Rogelj de la Imperial College London, au subliniat că o depăşire temporară a pragului de 1,5°C nu ar însemna neapărat dispariţia obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris. „Dar este, totuşi, o veste foarte proastă. Ea ne spune încă o dată că acţiunile împotriva schimbărilor climatice sunt până astăzi total insuficiente şi că trebuie, de urgenţă, să reducem la zero emisiile (de gaze cu efect de seră) pentru a opri încălzirea climei”, a adăugat acelaşi cercetător.
1
7
